POLITICO: Marea Britanie, Franța și statele baltice, excluse de SUA de la o reuniune NATO din noiembrie

Administrația Trump a lăsat în afara unei reuniuni NATO organizate de Pentagon mai mulți aliați europeni importanți, printre care Marea Britanie, Franța și statele baltice. Întâlnirea, programată în Polonia, vizează viitorul Alianței, iar excluderea unor state cu bugete mari pentru apărare ridică semne de întrebare în rândul diplomaților europeni, relatează POLITICO.

CONTROVERSĂ Întâlnire selectă a Pentagonului cu țări NATO pentru discuții despre viitorul Alianței. Printre cei excluși: Franța, Marea Britanie și România

23:01

REACȚIE Numele surpriză pe care Elena Udrea l-ar dori ca premier: „Un politician temeinic”

22:53

 Loading ...

De ce au fost excluse Marea Britanie, Franța și statele baltice de la reuniunea NATO

Reuniunea din noiembrie a fost inițiată de Elbridge Colby, responsabilul Pentagonului pentru politici, și face parte dintr-un grup de lucru restrâns dedicat viitorului NATO, potrivit a șase diplomați familiarizați cu organizarea evenimentului.

Printre țările care nu au fost invitate se numără Regatul Unit, Franța și statele baltice, deși acestea alocă sume importante pentru apărare și au roluri esențiale în cadrul Alianței.

Decizia a stârnit nemulțumire în rândul unor diplomați, care încearcă să afle pe ce criterii au fost selectate țările participante. Unii se tem că administrația americană ar putea favoriza anumite state în detrimentul altora, ceea ce ar adânci diviziunile din NATO, într-un moment în care Alianța se confruntă cu amenințări din partea Rusiei și cu stocuri de armament epuizate.

„Facem tot ceea ce ni se cere”, a declarat un oficial dintr-o țară aliată exclusă de la reuniune. „Încercăm să înțelegem care sunt criteriile și care este scopul acestor întâlniri. Nu am primit prea multe informații până acum.”

Casa Albă nu a răspuns solicitării de a comenta situația, iar Pentagonul a refuzat să ofere declarații.

Trump a criticat în repetate rânduri aliații NATO

De la revenirea la putere, președintele Donald Trump și colaboratorii săi au criticat în mod constant NATO. Printre nemulțumirile exprimate de liderul american se numără refuzul unor membri de a susține războiul împotriva Iranului și faptul că anumite state nu alocă 5% din PIB pentru apărare.

„Am considerat întotdeauna NATO, organizație în cadrul căreia cheltuim sute de miliarde de dolari anual pentru a proteja aceleași țări, ca fiind o stradă cu sens unic: noi îi protejăm, dar ei nu fac nimic pentru noi, mai ales la nevoie”, a scris Trump anul acesta, într-o postare pe Truth Social.

Luna trecută, președintele american a redus brusc amploarea unui exercițiu militar comun planificat cu Coreea de Sud și a criticat refuzul Seulului de a se alătura războiului împotriva Iranului.

În aprilie, Casa Albă a elaborat o listă cu aliați considerați „acceptați” și „neacceptați”, în timp ce analiza modalități de a-i sancționa pe cei care nu respectau cerințele lui Trump, potrivit unei relatări anterioare a POLITICO.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a susținut această abordare. El a încurajat aliații care își respectă angajamentele și a avertizat că statele care nu sprijină interesele SUA vor suporta consecințe.

Șase țări participă la grupul de lucru inițiat de Colby

Înaintea reuniunii din noiembrie, Elbridge Colby a organizat două întâlniri similare cu reprezentanți din Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos.

Grupul, cunoscut sub numele de „Grupul de la Bergen”, își propune să formuleze idei privind viitorul NATO, care să fie prezentate ulterior întregii Alianțe. Participanții susțin că inițiativa nu urmărește divizarea sau destrămarea organizației.

„Acesta poate fi un motor al transformării” pentru întreaga alianță, a declarat un diplomat dintr-una dintre țările invitate.

Acesta a recunoscut însă că excluderea unor aliați a provocat nemulțumiri, mai ales că multe dintre statele lăsate în afara discuțiilor au atins sau chiar au depășit țintele de cheltuieli pentru apărare stabilite de administrația Trump.

Danemarca ar putea fi inclusă ulterior în grup, potrivit unei persoane familiarizate cu planificarea reuniunilor. Această posibilitate ar avea legătură cu acordul dintre Copenhaga și Washington privind extinderea prezenței militare americane în Groenlanda.

Care este obiectivul reuniunilor inițiate de Colby

Colby a organizat prima reuniune de acest fel în iunie, la Bergen, în Norvegia, cu participarea celor șase aliați. După întâlnire, el a descris țările participante drept „aliați NATO care își îndeplinesc rapid angajamentele privind cheltuielile stabilite la Haga, care au capacitatea de a contribui și sunt pregătiți să treacă la acțiuni concrete”.

Luna aceasta, la o conferință organizată la Washington, oficialul american a declarat că „ideea este să antrenăm întreaga alianță”. El a adăugat că obiectivul este construirea „unui NATO mai bun, mai puternic și mai durabil”, care să ofere Europei o capacitate militară sporită.

Chiar și aliații invitați pun sub semnul întrebării selecția

Colby susține de mai mulți ani organizarea unor discuții restrânse între statele membre NATO. În ultimii ani, el s-a concentrat pe consolidarea capacității militare a Germaniei, astfel încât aceasta să poată contracara Rusia, și pe redirecționarea trupelor americane pentru a răspunde ascensiunii Chinei.

Cu toate acestea, chiar și unele dintre țările invitate își pun întrebări cu privire la criteriile folosite pentru selectarea participanților. Diplomații sunt nedumeriți de excluderea unor mari puteri militare europene, precum Regatul Unit.

„Dacă încearcă să divizeze NATO în tabăra celor «buni» și a celor «răi», acest lucru este periculos pentru SUA”, a declarat unul dintre cei șase diplomați citați de POLITICO. „Însă pentru Europa, miza este una existențială.”