Administrația Trump pregătește sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale ca instituție, o măsură care ar putea afecta serios funcționarea tribunalului de la Haga. Washingtonul cere CPI să renunțe la mandatele care îi vizează pe liderii israelieni. Înclusiv Vladimir Putin este urmărit internațional de această instituție.
Administrația președintelui Donald Trump este pregătită să deschidă un nou front în confruntarea cu Curtea Penală Internațională (CPI). Washingtonul a elaborat sancțiuni care ar viza tribunalul în ansamblul său, nu doar judecători sau procurori individuali, au declarat pentru Reuters două surse familiarizate cu dosarul.
Momentul anunțului nu a fost stabilit cu certitudine, însă măsurile sunt deja pregătite. The Wall Street Journal, citând oficiali, a relatat că decizia ar putea fi finalizată chiar în această săptămână, în contextul reuniunii Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
Relația dintre administrația Trump și CPI este profund tensionată. Oficialii americani cer tribunalului să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva unor lideri israelieni și contestă inclusiv investigația anterioară privind acțiunile trupelor americane în Afganistan.
În iulie, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat o campanie pentru izolarea Curții și a cerut altor state să se retragă din instituție. Washingtonul a sancționat deja mai mulți judecători și procurori ai CPI, însă până acum nu a mers până la sancționarea tribunalului ca entitate.
O asemenea decizie ar ridica însă confruntarea la un nivel cu totul diferit. Dacă Trezoreria SUA va introduce CPI pe lista entităților sancționate, cetățenii și companiile americane nu vor mai putea furniza tribunalului fonduri, bunuri sau servicii fără o licență emisă de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC).
Efectele ar putea depăși granițele Statelor Unite. Instituțiile financiare internaționale tind să aplice cu multă prudență sancțiunile americane, inclusiv pentru a nu-și pune în pericol accesul la sistemul financiar al SUA.
Conducerea Curții a avertizat că sancțiunile aplicate întregii instituții ar putea lovi direct operațiunile cotidiene. Printre domeniile vulnerabile se numără achiziționarea serviciilor IT și a polițelor de asigurare, recrutarea anchetatorilor, efectuarea tranzacțiilor financiare și plata angajaților americani ai tribunalului.
Presiunile administrației Trump asupra CPI au rădăcini în primul mandat al liderului de la Casa Albă. Conflictul a revenit puternic în prim-plan după realegerea lui Trump, în noiembrie 2024, când tribunalul a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității legate de conflictul din Gaza.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru investigarea și judecarea celor acuzați de unele dintre cele mai grave infracțiuni internaționale: genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Tribunalul intervine potrivit principiului complementarității, atunci când autoritățile naționale competente nu pot sau nu doresc să desfășoare în mod real procedurile judiciare necesare.
Amintim că Statele Unite nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale.