Înalta Curte amână procesul cu Guvernul pentru plata restanțelor salariale către magistrați. Când se reia disputa de 4,8 miliarde de lei

Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat astăzi recursul în dosarul în care Guvernul României, reprezentat de Ilie Bolojan și ministerul de Finanțe, au fost date în judecată, după ce premierul demis a refuzat să plătească restanțele salariale ale magistraților și personalului auxiliar.

UPDATE: 15:00: Completul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a ÎCCJ a decis să amâne pronunțarea pentru ziua de 23 iulie 2026 în dosarul Curtea Supremă de Justiție vs. Guvernul Ilie Bolojan și Ministerul de Finanțe. În fapt, Guvernul premierului demis are de plătit, în termen de 10 zile, suma de 5,2 miliarde de lei, reprezentând restanțele salariale câștigate de magistrați prin decizii definitive. Din această sumă, 1,2 miliarde de lei sunt numai dobânzile și penalitățile, din momentul în care Bolojan a refuzat să pună în executare hotărârile definitive ale magistraților.

CONTROVERSĂ Moscova, conflictul din Ucraina și realitatea alternativă. Cum s-a transformat ideea de pace într-un prag psihologic letal pentru Putin

09:00

METEO Meteorologii BBC Weather anunță pe ce dată se întoarce canicula în București

08:47

 Loading ...

Înalta Curte cere plata restanțelor salariale

Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv printr-o eventuală rectificare bugetară.

Hotărârea instanței a stabilit că obligațiile trebuie executate în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei, iar pentru fiecare zi de întârziere pot fi aplicate penalități de 1% și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.

Astfel, Înalta Curte ajunge în situația de a-și susține în instanță propriile pretenții financiare într-un litigiu cu Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Acțiunea a fost semnată de Lia Savonea

Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea. Procesul pe fond a fost soluționat de Curtea de Apel București chiar la primul termen, de judecătoarea Ramona Bușu.

Instanța supremă a susținut în cererea depusă că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de mai mulți ani.

Totodată, Înalta Curte a acuzat Guvernul că afectează principiul separației puterilor în stat și subminează autoritatea instanțelor prin amânarea plăților.

Bolojan a sesizat Curtea Constituțională

Pe 2 iulie, Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție.

Bolojan a susținut că instanța s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în materia elaborării bugetului și gestionării finanțelor publice.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, declara Bolojan.

Potrivit lui Bolojan, valoarea sumelor solicitate de Înalta Curte se ridică la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

De unde provin restanțele de aproape 5 miliarde de lei

Sumele revendicate au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, în urma unor hotărâri judecătorești. Majorarea a fost aplicată retroactiv începând cu anul 2018.

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Fondurile suplimentare erau destinate achitării acestor drepturi salariale restante.

Ulterior, Guvernul a decis amânarea unei părți din plăți, fondurile fiind redirecționate către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.