Află TOTUL despre DOSARUL „TROFEUL CALITĂȚII”

Adrian Năstase și ceilalți cinci inculpați din dosarul „Trofeul Calității” au aflati decizia finală a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la condamnările lor la închisoare.

După trei ani și jumătate de judecată, aceasta este sentința definitivă în dosar.

Cele cinci judecătoare din completul condus de șefa instanței supreme, Livia Stanciu, pot menține pedeapsa sau pot dispune o pedeapsă cu suspendare. De asemenea, judecătoarele pot da curs cererii DNA de a suplimenta pedeapsa lui Adrian Năstase, pentru că, așa cum a argumentat procurorul la instanța de recurs, pedeapsa ar fi „neîndestulătoare pentru îndreptarea inculpatului”.

Pe 30 ianuarie 2012, fostul premier PSD Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, de către un complet de trei judecători al instanței supreme, fiind acuzat că și-a exercitat influența de șef de partid pentru a obține bani sau foloase în interes propriu, în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție. Judecătorii nu au dispus și interzicerea drepturilor lui Năstase de a mai ocupa funcții publice, lucru care s-ar putea schimba prin decizia completului de 5 judecători de mâine.

În același dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), a fost condamnată la șase ani de închisoare și cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an.

Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL și soții Marina și Bogdan Popovici au primit fiecare câte șase ani de închisoare, la care s-a aplicat un spor de un an.

Acuzațiile procurorilor. Cum s-ar fi scurs 75 de miliarde de la ISC spre Năstase

Procurorii DNA au acuzat că în anul 2004, înaintea alegerilor prezidențiale din toamnă, ISC condus de Irina Jianu a organizat un simpozion intitulat „Trofeul Calității în construcții”, unde au fost invitate mai multe firme și persoane fizice, contra unei taxe de participare.

„În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidențială a inculpatului Adrian Năstase„, au susținut procurorii.

Persoanele fizice care au plătit să participe la eveniment „erau fie membri PSD cu funcții importante în cadrul unor instituții publice (Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului, Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, Agenția Națională Sanitar Veterinară, Compania Națională a Lignitului, Complexul Energetic Turceni, Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare), fie lideri de partid locali, primari și președinți de consilii județene”.

Firmele participante au fost și ele constrânse moral, au considerat procurorii, pentru că invitația adresată de către inspectorii ISC (cei care le avizau activitățile comerciale) de a participa la simpozion era însoțită și de cererea ca răspunsul firmelor să cuprindă și o copie a ordinului de plată a taxei de participare la „Trofeul Calității”.

Taxele de participare erau de 5 milioane de lei vechi pentru persoane fizice și de 15 milioane de lei vechi pentru firme. ISC a strâns, din taxe, aproape 67,5 miliarde de lei vechi, bani care nu au ajuns însă la bugetul instituției, ci la patru fime care s-au ocupat de organizarea evenimentului, deținute de soții Popovici, Bogdan și Marina: MEDIAGLOBE INVEST SRL, URBAN CONSULT SRL, AXA MANAGEMENT SRL și CONTUR MEDIA SRL.

Ulterior, susțin procurorii DNA, banii au fost transferați, prin operațiuni specifice spălării de bani (cesiune de acțiuni, majorare de capital, contracte false de vânzări de terenuri și prestări servicii), în conturile altor firme deținute de soții Popovici – MEDIA ON SA și FORUM INVEST SA și Fundația Invest și AROND SRL, de unde o parte au ajuns în conturile SC Eurografica SRL, deținută de Vasile Mihail Cristian.

Din această sumă, inculpatul patronul Eurografica a plătit contravaloarea materialelor de propagandă electorală – caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele și imaginea inculpatului Adrian Năstase.

Prin aceleași procedee, Năstase ar fi obținut bani pentru materiale electorale și de la firma Vertcon din Bacău, unde șefa ISC Irina Jianu fusese acționară.

Potrivit rechizitoriului DNA, ISC a fost prejudiciat cu aproape 70 de miliarde de lei vechi. În 2012, instituția a solicitat majorarea prejudiciului la 75 de miliarde lei vechi.

Apărarea lui Năstase: Dosar politic, nu există probe

Avocații lui Adrian Năstase și ai celorlalți inculpați au susținut că dosarul făcut de DNA este unul politic, în spatele căruia s-ar afla președintele Traian Băsescu, contracandidatul din 2004 al lui Adrian Năstase. Ei susțin că nu există probe care să îl incrimineze direct pe Adrian Năstase și că acuzația că din cauza influenței sale s-ar fi produs acest prejudiciu asupra ISC este una vagă și nefundamentată.

Avocații lui Năstase susțin că DNA a chemat în instanță 970 de martori, dar că nu a reușit să obțină nici măcar o declarație care să îl incrimineze direct pe clientul lor.

La rândul lor, patronii firmelor incriminate în dosar neagă că ar fi spălat banii și susțin că aceștia au fost folosiți în operațiuni legitime de creare și punere în aplicare a campaniei electorale a lui Adrian Năstase, din 2004.

Șefa ISC, Irina Jianu, susține și ea că este nevinovată, spunând că nu îl cunoștea personal, la vremea respectivă, pe Adrian Năstase, și că acuzația că ar fi făcut toate aceste servicii pentru a-și menține funcția de șefă a ISC nu se susține, mai ales că ea fusese numită în funcție de către Miron Mitrea (ministru la acea vreme, care a și susținut de altfel această teorie în fața judecătorilor, ca martor).

Episodul Grăjdan și încercările de spargere a dosarului

Avocații apărării au încercat, prin mai multe tertipuri și tergiversări, să amâne deznodământul acestui proces. Cel mai recent eveniment, care s-a transformat într-un scandal guvernamental, a fost cererea noului șef al ISC, Adrian Constantin Balaban-Grăjdan, de a retrage instituția ca parte civilă în proces, pentru că, spunea el, nu ar exista niciun prejudiciu. Măsura a fost luată chiar în prima zi a acestuia în noua funcție, când, de altfel, nici nu avea dreptul să semneze acte din partea instituției.

Cu puțin timp înainte ca Grăjdan să fie numit șef, ISC tocmai își mărise pretențiile în dosar, cerând majorarea prejudiciului la 75 de miliarde de lei vechi. De altfel, chiar Grăjdan fusese cel care, în 2008, pusese la punct documentația de la ISC, pe care procurorii DNA și-au bazat estimarea prejudiciului comis de Năstase.

Premierul Victor Ponta l-a demis imediat pe Grăjdan, spunând că nu a știut de intenția acestuia. Ulterior, procurorii DNA au dezvăluit un listing telefonic între Adrian Năstase și Grăjdan, din care reieșea că șeful ISC îl sunase pe Năstase chiar în dimineața zilei în care a retras instituția din proces, în jurul orei 5.00 dimineața.

O altă teză principală a apărării lui Adrian Năstase a fost aceea că judecătoarea Ioana Bogdan, care a făcut parte din completul de trei judecători care a dat condamnările în dosarul „Trofeul Calității” la instanța supremă, nu ar fi fost numită legal în funcție, deci verdictul ei ar fi nul.

Fostă procuroare și consilieră a șefului DNA, Bogdan a devenit judecătoare, apoi a fost delegată și promovată la ÎCCJ. Apărarea lui Năstase susține că nu există un decret prezidențial de numire a acesteia în funcția de judecător, așa cum au primit toți magistrații după modificarea Constituției, pentru a căpăta caracterul de inamovibili. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat însă că legea nu impunea un astfel de decret în cazul magistraților aflați deja în funcții.

Ce îl mai așteaptă pe Adrian Năstase în instanță: Zambaccian și Mătușa Tamara

Adrian Năstase mai are două dosare penale aflate în fază finală la instanța supremă, în care s-au dat deja verdicte, care au fost însă contestate cu recurs la completul de 5 judecători.

În dosarul „Zambaccian”, Adrian Năstase a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru infracțiunea de șantaj, și a fost achitat de acuzația de luare de mită, având însă interzise anumite drepturi timp de doi ani. În același dosar, Dana Năstase, soția fostului premier, a fost și ea condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru infracțiunea de participație improprie la folosirea de acte false la autoritatea vamală. Dana Năstase a fost achitată pentru spălare de bani și pentru complicitate la luare de mită.

Irina Paula Jianu, fosta șefă a ISC, a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu executare și doi ani de suspendare a unor drepturi, pentru acuzația de participație improprie la folosirea de acte false la autoritatea vamală.

Conform procurorilor DNA, în perioada 2002-2004, Adrian Năstase a primit, în mod direct și prin intermediul Danielei Năstase foloase necuvenite în valoare de 22.155.985.853,08 ROL (aproximativ 630.000 euro la cursul de schimb 2002/2004). Acestea foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China și cheltuielile aferente acestor importuri, contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele din localitatea Cornu și respectiv municipiul București, str. Cristian Tell.

Procurorii DNA mai susțineau că, în cursul lunii martie 2006, dată la care exercita funcția de președinte al Camerei Deputaților, în scopul îngreunării urmăririi penale în cauza în care era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în mod repetat, Adrian Năstase l-a amenințat pe consulul din China, Ioan Păun, cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromițătoare pentru acesta (și anume că acesta lucrează sub acoperire pentru anumite instituții) pentru a-l determina să-și retracteze declarațiile date în cauză și să nu predea organelor de anchetă documentele doveditoare în posesia cărora acesta se afla. Aceasta este acuzația pentru care Adrian Năstase a fost condamnat.

În dosarul „Mătușa Tamara”, Adrian Năstase a fost achitat, alături de Ioan Melinescu și de Ristea Priboi. Adrian Năstase fusese trimis în judecată de către DNA, în 2007, pentru dare de mită, Ioan Melinescu, președinte al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) între anii 2001-2004, pentru sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită și divulgare de informații, iar Ristea Priboi, consilier al fostului prim-ministru Adrian Năstase, fost deputat în perioada 2000-2004, pentru complicitate la luare de mită și la dare de mită.

Procurorii au susținut că, în noiembrie 2000, Ioan Melinescu, în calitate de membru al Plenului Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, i-ar fi contactat, cu sprijinul persoanei denunțătoare, pe Ristea Priboi și pe Adrian Năstase, cărora le-ar fi comunicat că, în cadrul instituției în care își desfășura activitatea, se află în lucru o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 de dolari într-un cont bancar având-o ca titular pe Daniela Năstase, soția lui Adrian Năstase.

Atunci, Melinescu i-ar fi promis lui Năstase că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Năstase s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, arătând că urmărește această finalitate, susțineau procurorii.

Drept urmare, Melinescu a fost numit șef al Oficiului de Spălare a Banilor. Acesta ar fi sustras dosarul Danei Năstase și l-ar fi predat lui Ristea Priboi.

Conform unui contract de vânzare-cumpărare anexat de către depunător reieșea că suma de 400.000 USD, depusă în numerar, provenea din vânzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri și a altor bunuri de valoare de către mătușa Danielei Năstase, pe nume Cernasov Tamara care avea împuternicire în contul personal al Danielei Năstase deschis la Bank Austria Creditanstalt.

Conform acestui document, s-ar presupune că 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Băncilă, Baraschi, Vermont, 3 manuscrise englezești pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy și Lalique, obiecte valoroase de mobilier și 30 piese bijuterii aur totalizând circa 600 grame s-au aflat în apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, în vârstă de 91 de ani, care locuia singură.

Dovezi certe că aceste bunuri s-au aflat în posesia și proprietatea vânzătoarei nu există însă, întrucât aceasta nu a prezentat notarului public niciun document care să ateste dobândirea bunurilor respective, ci numai o declarație de bună credință, nota DNA în actul de acuzare.