Campania Gândul „Why don”t you come over?” De unde a început totul: cât de real este „pericolul românesc” în Marea Britanie

Campania gândul și GMP Advertising „Why Don’t You Come Over?”, pe care am propus-o drept răspuns la inițiativa pe care guvernul britaniccondus de David Cameron o ia în calcul – să pornească o campanie de descurajare a românilor și bulgarilor de a veni să muncească și să locuiască în Marea Britanie -, a ajuns să fie preluată de zeci de instituții de presă din Marea Britanie, SUA, Germania sau Franța.

De unde a pornit însă ideea britanicilor și ce au făcut românii să fie luați la țintă? Imaginea negativă, creată de faptele unor români, majoritatea de etnie romă, pe străzile din Marea Britanie, a ajutat ca această idee să aibă priză la publicul de masă, dar nu a fost cauza acestui imbold pe care l-au avut oficialii de la Londra.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Nu e prima oară când britanicii își denigrează propria țară, în scopuri de marketing. În 2007, compania de transport feroviar Eurostar a lansat o campanie în Belgia, cu scopul de a atrage turiști. Afișele arătau un huligan britanic care urina într-o ceașcă de ceai. Explicația pentru această campanie a fost că belgienii sunt atrași de spiritul nonconformist al britanicilor. Campania a fost un eșec și a stârnit furia multor britanici.

Esența a surprins-o foarte bine comentatorul Haddrian, cel mai probabil român, de pe site-ul Huffington Post, unde campania gândul a fost preluată:

„Mă uimește mereu că nu aveți o problemă cu indienii (vin cu milioanele), cu pakistanezii (la fel, dar mai răi), cu chinezii, cu rușii care aproape că au repopulat Londra. Faceți un exercițiu când vă plimbați către muncă și numărați câți imigranți vă ies la un britanic nativ. Acum ați găsit România să vă suporte toată prostia din trecut„.

Spaima britanicilor este că românii și bulgarii vor repune în scenă ceea ce polonezii, ungurii sau cehii au făcut după 2004, când restricțiile de piața muncii împotriva a 8 noi state membre UE au fost ridicate. Efectul a fost că, în 2006, piața muncii din Marea Britanie a înregistrat cel mai mare aflux de imigranți europeni din perioada recentă, ceea ce se poate estima că a dus la faptul că unii britanici nu au mai avut acces la locuri de muncă.

Cu toate acestea, cifrele și statisticile nu sunt de partea acestei frici a britanicilor. Răul a fost făcut deja de imigranții din alte zone ale lumii. Est-europenii și inclusiv românii sunt o minoritate pe piața muncii din Marea Britanie. Acest lucru este puțin probabil să se schimbe după decembrie 2013, când restricțiile de pe piața muncii britanice vor fi ridicate pentru români și bulgari.

Câți români au plecat legal în UK

În ultimii 7 ani, în Marea Britanie au venit să muncească, cu acte, aproximativ 100.000 de români, care acum și locuiesc în Regatul Unit. Peste 70% dintre aceștia au vârste cuprinse între 18 și 35 de ani și sunt activi economic, conform ambasadorului român la Londra, Ion Jinga.

De altfel, teoria lui Jinga, publicată de presa din Marea Britanie, este că majoritatea românilor care au vrut să vină să muncească în Regat au făcut-o deja până acum și că, spre deosebire de „boom”-ul imigraționist din 2004, momentul 2013 va fi mult mai disipat. Atunci, doar 3 țări și-au ridicat restricțiile de muncă, acum este vorba de toate statele membre ale UE.

Oxford: numărul angajaților străini s-a dublat în 8 ani

Frica britanicilor de imigranții care le iau de sub nas locurile de muncă este întemeiată și se manifestă acum reflex, după ce în perioada 1993-2011 numărul angajaților nenăscuți în Marea Britanie s-a dublat, de la 2,9 milioane la 6 milioane. Cota ocupată de cetățeni străini pe piața muncii britanice a crescut de asemenea de la 3,5% în 1993 la 9,2% în 2011, conform statisticilor publicate în „The Migration Observatory”, la Universitatea Oxford.

Cea mai mare creștere a ocupării locurilor de muncă de către imigranți a avut loc în domeniile care necesită puțină specializare: șoferi, procesatori de alimente, băuturi sau tutun. În 2011, 37% dintre angajații străini și 46% dintre străinii care lucrau pe cont propriu în Marea Britanie locuiau în Londra.

Cine sunt adevărații inamici ai britanicilor pe piața muncii

În ianuarie, șomajul în Marea Britanie se situa la 7,7%, în scădere ușoară, cu 494.000 de locuri de muncă neocupate. Cele mai recente cifre de la Oficiul Național pentru Statistici, pe luna septembrie 2012, arată că cetățenii născuți în Marea Britanie care aveau un loc de muncă numărau 25,42 milioane, în creștere cu 317.000 față de perioada similară din 2011.

Străinii care aveau un loc de muncă în Marea Britanie numărau doar 4,27 milioane, cifră care îi include și pe străinii care au obținut cetățenia britanică. Față de 2011, această cifră a scăzut masiv, de la 6 milioane. Astfel, raportul născut în UK versus non-UK, pe piața muncii, este de aproape 6 la 1.

Tendințele de pe piața muncii sunt însă într-adevăr îngrijorătoare pentru britanicii nativi. Ele nu au nicio legătură totuși cu migranții români sau bulgari.

Raportul Oficiului Național pentru Statistici arată că în septembrie 2012, în Marea Britanie erau angajați 753.000 de indieni, 371.000 de pakistanezi, 128.000 de originari din Bangladesh și 124.000 de chinezi.

Cea mai mare creștere a angajărilor, față de perioada similară din 2011, au înregistrat-o pakistanezii, cu 12,7%, și indienii, cu 9%. Creșterea angajărilor din rândul grupei etnice a albilor, care îi înclude și pe britanici, a fost doar de 1,3%. Cei care au pierdut teren pe piața muncii au fost chinezii, cu 9,3% scădere.

Statisticile pieței muncii după criteriul etnic mai arată că în Marea Britanie erau, în septembrie 2012, 26,6 milioane de angajați albi, 706.000 negri și 718.000 de altă etnie.

Care sunt restricțiile pentru români și bulgari în UK

Marea Britanie se numără printre cele 9 state membre ale UE care au restricții pe piața muncii pentru România și Bulgaria, acestea fiind ultimele țări primite în Uniunea Europeană, în 2007. Celelalte sunt Austria, Germania, Belgia, Franța, Luxemburg, Malta, Olanda și Spania. Aceste țări vor fi obligate să renunțe la aceste restricții în decembrie 2013, conform legislației europene.

După aderarea României și Bulgariei la UE, în 2007, au existat trei etape de acces la piața muncii europene pentru cetățenii acestor țări. Ultima etapă a început în ianuarie 2012 și va lua sfârșit în decembrie 2013.

Pentru a lucra în Marea Britanie, românii și bulgarii trebuie să obțină un permis de muncă. Angajatorul este cel care trebuie să aplice pentru acest permis, în timp ce românul sau bulgarul trebuie să aplice pentru un card de acces la muncă. Pentru domeniile precum agricultura sau procesarea alimentelor, există cote alocate muncitorilor din România sau Bulgaria, care nu pot fi depășite.

Pentru domeniile care necesită calificare avansată, există un program special numit Programul pentru Migranți cu Calificare Înaltă.