REFERENDUMUL CCR: DA sau NU. Trebuie schimbat modul de numire a JUDECĂTORILOR CURȚII CONSTITUȚIONALE?

Decizia Curții Constituționale de invalidare a referendumului din 29 iulie a readus în discuție modalitatea de numire a magistraților. În fața unui verdict nefavorabil, USL a reclamat politizarea CCR și faptul că judecătorii nu sunt independenți. Cu toate acestea, nu doar în România magistrații Curții Constituționale sunt desemnați cu susținere politică, acest lucru fiind valabil foarte multe țări ale Uniunii Europene. În Germania chiar, judecătorilor constituționaliști nu li se interzice să facă parte din partide, cutuma fiind însă ca aceștia să se suspende pe perioada exercitării mandatului.

VOTAȚI AICI: Trebuie schimbat modul de numire a JUDECĂTORILOR CURȚII CONSTITUȚIONALE?

Stanomir: Membrii Curții Constituționale este firesc să se bucure de sprijin politic

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Numirea membrilor Curților Constituționale este o decizie politică în majoritatea statelor europene, potrivit informațiilor disponibile pe site-urile a 11 dintre instituțiile al căror rol este garantarea supremației Constituției. Conform unei analize realizate de gândul, în Europa judecătorii Curții Constituționale sunt numiți în general de președintele statului și de către Parlament, la fel ca și în România, sau doar de șeful statului, care trebuie să aibă însă și un consens din partea parlamentarilor.

Este posibil ca numirea judecătorilor CC în România să nu mai fie o decizie politică? Profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir, fost președinte al Comisiei prezidențiale de analiză a regimului politic și constituțional, este de părere că practica europeană arată că la numirea membrilor Curții Constituționale se au în vedere două criterii: criteriul profesional și criteriul politic.

„Membrii Curții Constituționale este firesc să se bucure de sprijin politic, dar asta nu înseamnă că ei trebuie să se subordoneze președintelui sau partidului care i-au numit, ci asumarea unui set de valori. Eroarea care se face în România este de a privi criteriul politic ca preponderent. În țările europene este vorba despre privirea per ansamblu a celor două criterii, cel politic și cel profesional”, a declarat pentru gândul profesorul Ioan Stanomir.

De altfel, pe site-ul Curții Constituționale din Austria, de exemplu, se menționează că în toate instanțele constituționale din lume numirile se fac prin decizii politice, însă judecătorii trebuie să fie independenți după numire.

„Chiar dacă numirea poate fi de asemenea o decizie politică, așa cum este cazul în toate instanțele constituționale în întreaga lume, judecătorii acționează în mod independent după preluarea funcției, și nu în conformitate cu liniile politice”, se arată pe site-ul Curții Constituționale din Austria.

Numărul membrilor Curților Constituționale variază în Europa între 9 (Bulgaria, România) și 16 magistrați (în Germania), iar mandatele lor sunt în medie de nouă ani. De obicei ei nu pot realeși pentru un al doilea mandat.

Pentru ca magistrații să fie aleși drept membri ai Curții Constituționale, ei trebuie să îndeplinească mai multe criterii legate de experiență. În Italia, de exemplu, membrii CC trebuie să aibă o experiență de 20 de ani în practica judiciară.

O situație specială este în Franța, unde foștii președinți ai statului sunt, de drept, membri pe viață ai Consiliului Constituțional.

Austria: Membrii Curții Constituționale, numiți de șeful statului

Curtea Constituțională din Austria este formată din președinte, vicepreședinte și alți 12 membri. În plus, mai există încă șase membri supleanți care îi pot înlocui pe magistrații aflați în conflict de interese sau care lipsesc din motive medicale, de exemplu.

Membrii Curții sunt numiți de președinte dintre propunerile oferite de către guvernul federal, Consiliul Național sau Consiliul Federal (cele două camere ale Parlamentului din Austria). „Chiar dacă numirea poate fi de asemenea o decizie politică, așa cum este cazul în toate instanțele constituționale în întreaga lume, judecătorii acționează în mod independent după preluarea funcției, și nu conform cu liniile politice”, se arată pe site-ul Curții Constituționale din Austria.

Judecătorii pot rămâne în funcție până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Ei nu pot fi eliberați din funcție decât printr-o decizie a Curții Constituționale.

Cehia: Magistrații Curții, numiți de președinte, cu aprobarea Senatului

În Cehia, Curtea Constituțională are 15 membri. Ei sunt numiți de președintele Republicii, cu aprobarea Senatului, pentru o perioadă de 10 ani. Constituția nu interzice ca ei să fie renumiți, după expirarea mandatului. Președintele țării este și cel care îl numește pe președintele Curții Constituționale și pe cei doi vicepreședinți.

Germania: Magistrații CC, aleși de Bundestag și Bundesrat

Curtea Federală Constituțională din Germania se compune din șaisprezece judecători. Aceștia sunt aleși de către cele două instituții legislative federale (Bundestag și Bundesrat). Jumătate dintre judecători sunt aleși de către Bundestag și jumătate de către Bundesrat, fiecare cu o majoritate de două treimi. Mandatul lor este de doisprezece ani. Realegerea lor nu este permisă.

Curtea este compusă din două senate, fiecare cu opt membri. Competența de a soluționa plângerile constituționale se împarte între cele două senate.

Judecătorilor nu le este interzis să facă parte din partide, cutuma fiind însă ca pe perioada exercitării mandatului să se suspende din calitatea de membru al formațiunii politice.

Foto: bundesverfassungsgericht.de

Bulgaria: CC are 12 membri numiți de parlament, președinte și adunarea judecătorilor curților supreme

Curtea Constitutională din Bulgaria are 12 membri, o treime dintre ei sunt numiți de Adunarea Națională (parlamentul unicameral al Bulgariei), o treime de președintele Republicii și o treime de adunarea generală a judecătorilor de la Curtea Supremă de Apel și Curtea Supremă Administrativă, se arată în legea de înființare a Curții Constituționale, promulgată în 1991.

Mandatul pentru fiecare judecător este de 9 ani. Membrii Curții Constituționale trebuie să fie cetățeni bulgari și să nu aibă și altă cetățenie.
Curtea Constituțională se înnoiește, odată la trei ani, cu o treime din judecătorii ei, prin rotație în condițiile stabilite de lege.

Membrii instanței constituționale trebuie să aleagă, prin vot secret, un președinte al Curții care va avea un mandat de trei ani.

Italia: „Sistemul de candidaturi este un echilibru delicat”

Potrivit articolului 135 din Constituția Italiei, Curtea Constituțională din Italia este compusă din 15 judecători. „Sistemul de candidaturi este un echilibru delicat conceput pentru a armoniza cerințele variate: asigurarea imparțialității și independenței judecătorilor și garantarea nivelului necesar de expertiză juridică tehnică”, se arată pe site-ul Curții Constituționale a Italiei.

Judecătorii sunt selectați dintr-o categorie restrânsă de practicieni în domeniul dreptului, cu un nivel ridicat de pregătire și experiență de cel puțin douăzeci de ani în practica judiciară.

Fiecare judecător este numit pentru un mandat de nouă ani și nu există o limită de vârstă.

Cinci dintre judecători – o treime din Curtea Constituțională – sunt numiți de membri ai celor trei tribunale superioare (Curtea Supremă, Consiliul de Stat și Curtea Auditorilor). Alți cinci membri ai Curții sunt numiți de Parlament, iar restul de cinci sunt numiți de către șeful statului.

Polonia: 15 judecători numiți de camera inferioară a Parlamentului

Tribunalul Constituțional din Polonia are 15 judecători care sunt numiți de camera inferioară a parlamentului polonez (Sejm) pentru un mandat de nouă ani.

Ungaria: Magistrații Curții, aleși de Parlament

Cei 15 membri ai Curții Constituționale din Ungaria sunt aleși de parlament prin vot cu două treimi din cvorum. Mandatul fiecărui judecător al Curții durează 12 ani. Președintele Curții este ales de asemenea de Parlament. Vicepreședintele este ales de către judecătorii Curții chiar dintre ei.

Ca un fapt inedit, pe prima pagină a site-ului Curții Constituționale a Ungariei se precizează că în perioada 16 iulie-26 august Curtea se află în vacanță.

Franța: Foștii președinți ai statului, membri pe viață ai Consiliului Constituțional

Consiliul Constituțional din Franța este compus din nouă membri. O treime dintre ei sunt înlocuiți odată la trei ani.

Foto conseil-constitutionnel.fr

Membrii Consiliului Constituțional sunt numiți de președintele Republicii și de președinții fiecăreia dintre cele două camere ale parlamentului (Senatul și Adunarea Națională). Foștii președinți ai statului sunt, de iure, membri pe viață ai Consiliului Constituțional, dacă nu ocupă un post care să îi facă incompatibili cu mandatul de membru. Președintele Curții Constituționale este numit de către șeful statului dintre membrii Curții.

Slovenia: Orice expert în drept care a implinit 40 de ani poate fi ales drept judecător al Curții

Curtea Constituțională din Slovenia este formată din nouă judecători care sunt aleși, la propunerea președintelui Republicii, de către Parlament. Spre deosebire de alte state, aici criteriile pentru alegerea în funcția de înalt magistrat al instanței constituționale nu sunt atât de restrictive.

„Orice cetățean al Republicii Slovenia care este expert în drept și care a împlinit 40 de ani poate fi ales drept judecător al Curții Constituționale din Slovenia. Judecătorii Curții au mandate de câte nouă ani și nu pot fi realeși. Președintele Curții este ales de judecători dintre ei pentru un mandat de trei ani”, se arată pe site-ul Curții Constituționale din Slovenia.

Slovacia: Numărul magistraților a crescut de la 10 la 13

În Slovacia, Curtea Constituțională are 13 magistrați, față de 10 magistrați cât prevedea legislația până în decembrie 2001. Ei sunt aleși de președintele țării dintr-un număr de 26 de nominalizări aprobate de Consiliul Național al Republicii. Magistrații Curții au mandate de 12 ani.

Spania: Membrii Tribunalului Constituțional, numiți de rege, la propunerea Parlamentului

Tribunalul Constituțional din Spania are 12 membri numiți de rege, patru fiind propuși de Congresului Deputaților, patru de Senat, doi de guvern și doi la propunerea Consiliului Judiciar Suprem.

România: Trei judecători ai CCR sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de șeful statului

În România, Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit, potrivit articolului 142 din Constituția României. Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României. Judecătorii Curții aleg, prin vot secret, președintele acesteia, pentru o perioadă de trei ani. Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții.