Călin Georgescu condamnă noua lege a partidelor propusă de Autoritatea Electorală Permanentă și susține că facilitează repetarea anulării alegerilor

Călin Georgescu, fostul candidat la președinția României, s-a exprimat împotriva proiectului de lege, propus de Autoritatea Electorală Permanentă, pe tema reformei partidelor. Potrivit lui Georgescu măsurile cuprinse în lege reprezintă un precedent grav, pentru un stat democratic.

Unul dintre principalele argumente ale lui Georgescu este că proiectul de lege al AEP oferă unei entități administrative puterea de a elimina un partid din viața politică, decizie, care aparține, în mod normal, justiției.

ULTIMA ORĂTrump îl propune pe Dana White, președintele unei organizații de arte marțiale mixte, pentru postul de purtător de cuvânt al Casei Albe

21:26

SOCIALPrimarul Sectorului 1, George Tuță, a oprit lucrările la o structură metalică montată fără autorizație pe fațada unui bloc. Construcția ar putea fi demolată

21:16

„DRUMUL CĂTRE DICTATURĂ
(puterea de a elimina un partid din viața politică)
La 21 august 2026, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat pentru consultare publică un proiect de lege prin care propune ca ea însăși (prin grupuri formate din câte cinci angajați proprii) să poată decide dizolvarea unui partid.

Astăzi, această hotărâre aparține exclusiv Tribunalului București. Proiectul AEP însă propune ca judecătorul să intervină numai dacă partidul vizat contestă decizia AEP.
Nu este vorba despre o simplă modificare tehnică, ci de mutarea unei puteri uriașe — puterea de a elimina un partid din viața politică — de la instanță la administrație”, afirmă Călin Georgescu pe Facebook.

„Așa se pavează, sub ochii noștri, drumul către dictatură”

Călin Georgescu aduce în discuție anularea alegerilor din noiembrie 2024 și consideră că acest episod a fost  un caz de „abuz” din partea Autorității Electorale Permanente.

„Pe 6 decembrie 2024, după ce votarea pentru turul al doilea începuse deja în străinătate, întregul proces electoral prezidențial a fost anulat printr-o decizie neconstituțională. Atunci a început erodarea actuală a democrației românești.

Proiectul AEP nu este un episod izolat, ci încă un pas pe același drum. Așa se pavează, sub ochii noștri, drumul către dictatură: puterea se concentrează pas cu pas, iar abuzul poate ajunge, paragraf cu paragraf, în Monitorul Oficial. Dacă nu reacționăm cât timp abuzul este încă un proiect, riscăm să-l vedem mâine devenit lege”, mai precizează Georgescu.

„Desființarea unui partid trebuie hotărâtă numai de o instanță independentă”

Totodată, Georgescu subliniază că doar justiția este decidentul de drept în ceea ce privește desființarea unui partid.

„Da, un partid care încalcă legea trebuie să răspundă. Însă desființarea lui trebuie hotărâtă numai de o instanță independentă.
Comisia de la Veneția este grupul de specialiști în Constituție al Consiliului Europei, organizație din care face parte și România. OSCE înseamnă Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

ODIHR este prescurtarea denumirii în limba engleză a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului — instituția care urmărește dacă alegerile sunt libere și corecte.

Aceste instituții nu fac legile României, dar oferă reperele juridice după care putem vedea dacă o lege apără sau slăbește democrația. Ghidul lor comun spune limpede: dizolvarea forțată a unui partid trebuie să fie o măsură excepțională și să fie decisă întotdeauna de o instanță independentă, nu de AEP, printr-un grup format din cinci angajați proprii.

Cei aflați la putere nu ne fac o favoare lăsând să existe și alte partide. Puterea nu are dreptul să-și aleagă opoziția. Dreptul la opoziție și dreptul de a alege cine conduce aparțin poporului.

Proiectul nu este încă lege. Tocmai de aceea se poate și cerem eliminarea acestor prevederi acum. În democrație, puterea răspunde în fața poporului. În dictatură, poporul răspunde în fața puterii”, conchide fostul candidat la președinție.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat proiectul de lege privind partidele politice, în care este reformat cadrul juridic actual și este aliniat la standardele europene și la practica ultimelor decenii.

Proiectul de lege al AEP, pus în discuție joi, 27 august

Potrivit AEP, reglementările propuse acoperă întregul parcurs al unui partid, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere:

“Sunt clarificate regulile privind identitatea partidului, drepturile membrilor, organizarea internă, patrimoniul, fundațiile politice și organizațiile de campanie. Totodată, procedurile de înregistrare și registrele sunt propuse a fi transferate în responsabilitatea Autorității Electorale Permanente și digitalizate, cu păstrarea controlului judecătoresc.

Menționăm că proiectul elaborat de către AEP urmărește astfel un echilibru între autonomia partidelor și cerințele de transparență, integritate și protecție a drepturilor politice. Proiectul mută legea partidelor de la un cadru centrat pe înregistrare și reguli generale la unul care reglementează întregul ciclu de viață al partidului, cu mai multă transparență, democrație internă, protecție a membrilor, disciplină financiară și digitalizare, păstrând însă autonomia politică a formațiunilor și controlul instanțelor.

Autoritatea Electorală Permanentă va organiza la data de 27 august 2026 o dezbatere la care vor participa reprezentanții partidelor politice parlamentare și ai grupurilor parlamentare”, a transmis instituția.