Deputații juriști așteaptă „decizia politică” pentru AMNISTIE ȘI GRAȚIERE. Parlamentar PSD: „Ar trebui puțin aerisite închisorile, sunt mulți care ajung acolo din neșansă”

Controversatul proiect de lege privind amnistia și grațierea revine în discuție odată cu începerea astăzi a noii sesiuni parlamentare. Semnalele negative față de operațiunea desfășurată în mare secret în Parlament la finele anului trecut nu-i face pe aleși să renunțe la idee.

Cel mai puternic mesaj privind proiectul aministiei și grațierii a venit din partea oficialilor americani. Cu ocazia vizitei la București, diplomatul Departamentului de Stat, Victoria Nuland, spusese că „nu-i este foarte clar care va fi traiectoria” proiectului legislativ privind amnistia și grațierea, subliniind că „Ambasada SUA a fost foarte clară în privința îngrijorărilor sale”.

Deputații PSD, UDMR și UNPR susțin în continuare proiectul legislativ privind amnistia și grațierea, cei de la PC încă analizează, iar reprezentanții PNL și PPDD anunță că se vor opune.

Deputații PSD din Comisia Juridică au declarat pentru gândul că vor să meargă în continuare cu un vot favorabil pentru amnistie și grațiere, în ciuda reținerilor amintite de Victoria Nuland. „Opinia dânsei nu este relevantă”, spune Cosmin Necula. „Nu trebuie să ne spună niciun oficial străin ce să facem”, insistă și udemeristul Mate Andras, amintindu-le americanilor de scandalul NSA, privind interceptările ilegale, și de pedeapsa cu moartea, menținută în multe state americane. Și dinspre PPDD, sfaturile americanilor sunt privite cu reținere. „Nu mi s-a părut corectă intervenția ambasadei SUA”, spune deputata Luminița Adam.

Proiectul de lege ar fi trebuit discutat într-o sesiune extraordinară la finalul lui ianuarie, plan abandonat însă din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

Pesediștii sunt pentru amnistie și grațiere

S-a pronunțat în favoarea legii amnistiei și în decembrie, în cadrul Comisiei Juridice, se pronunță și acum, fără ezitare. Deputatul PSD Ioan Adam nu doar că va vota „pentru”, ci insistă că este aproape obligatorie o lege a amnistiei.

„Eu cred că este imperios necesar să adoptăm legea amnistiei și grațierii pentru că a intrat în vigoare noul Cod Penal, care operează cu pedepse mult mai mici și atunci, pentru a evita zeci, mii de procese aceasta ar fi o soluție. Noi suntem condamnați pe bandă rulantă la CEDO pentru că nu asigurăm condiții la standardele europene și atunci plătim despăgubiri, sunt cheltuieli enorme cu cei din penitenciare, avem un grad de ocupare foarte mare. Interesul nostru este să recuperăm prejudiciile de la infracțiunile economice. Rațiunea este de a încerca de a ne face ordine și să evităm ca cei condamnați în alte state să vină să execute pedepsele în România” a declarat Adam, contactat de gândul.

Întrebat dacă totuși nu ar fi nevoie de alte modificări la lege pentru a o face unanim acceptată, pesedistul mizează pe caracterul „perfectibil” al oricărei legi.

„Nicio lege nu e perfectă, ci perfectibilă. E o chestiune de politică penală a fiecărui stat. Nu suntem prima țară cu o astfel de lege, chiar și în România a mai fost”, a mai spus el.

„Și Italia a avut amnistie până de Crăciun”

Deputatul PSD Ciprian Nica, cel care a condus ședința secretă în care s-au votat modificările la Codul Penal și s-a dat aviz favorabil proiectului de lege privind amnistia și grațierea, susține pentru gândul că ar vota încă o dată.

„Eu zic că e bine să fie făcută din când în când amnistia și grațierea”, spune el. „De ce să nu se poată acum? E un proiect, vedem ce-o să iasă în februarie. A fost pe site un an de zile pentru dezbatere publică, de ce nu a interesat pe nimeni până acum? Nu știu care va fi decizia finală, cuantumul pedepselor cu închisoare de 6-7 ani nu sunt prea mari. Și Italia a avut amnistie până de Crăciun”, a comentat Nica.

Întrebat dacă România ar trebui să țină cont de avertismentele partenerilor internaționali, deputatul jurist a răspuns previzibil: „Amnistia și grațierea este apanajul nostru, al României. E dreptul nostru, suntem un stat suveran, nu trebuie să ne dea indicații nimeni”, a încheiat el.

Opiniile partenerilor internaționali, de neluat în seamă

Colegul său de la PSD, Sorin Stragea, îi împărtășește părerea. Nici el nu vrea ca legea să se aplice celor cu pedepse de 6-7 ani de închisoare, ci doar pentru cei cu 3-4 ani de închisoare pentru că atunci „nu ies VIP-urile, ci doar infractorii mărunți”.  „Cred că ar trebui puțin „aerisite” închisorile, sunt mulți care ajung acolo din neșansă”, completează deputatul, contactat de gândul, spunând că totuși, poate nu ar mai fi oportun să se revină cu legea.

Referitor la vizita Victoriei Nuland și la criticile aduse de partenerii internaționali privind funcționarea statului de drept, deputatul Stragea spune că ar trebui să „nu ne lăsăm impresionați” și să facem așa cum considerăm noi.

„Suntem membri NATO, UE, dar diplomații noștri nu-și permit să spună nimic vizavi de politica statelor în care își desfășoară activitatea, deci nu cred că ar trebui să ne impresioneze în mod deosebit ce spun ceilalți, noi nu comentăm politica lor penală. Noi știm realitățile noastre, instituțiile noastre acționează cum este mai bine pentru țară.  Cred că ar trebui să fim puțin mai demni cu noi și să acționăm conform legilor noastre, nu cum comentează unii sau își dau cu părerea”, a mai spus pesedistul.

Pe aceeași linie se înscrie și colegul său de partid.

„Nu mi se pare relevantă poziția doamnei Nuland”, spune scurt pesedistul Cosmin Necula, folosind același argument și împotriva comisarului european pe justiție, Viviane Reding. Nu pentru că oficialul american ar fi avut o poziție vehementă, ci pentru că „fiecare țară are dreptul de a-și stabili propriul destin”. Mai importante sunt părerile cetățenilor, care sunt exprimate, cum altfel, prin voturile parlamentarilor.

„Rămâne de văzut care sunt opiniile care s-au desprins în urma dezbaterii publice, care sunt opiniile cetățenilor din colegiul pe care îl reprezint. Doamna Reding nu conduce nici un stat, opinia ei nu e relevantă, e în campanie electorală și nu reprezintă un stat unitar. În locul ei mi-aș face mai multe griji cu privire la declarațiile xenofobe pe care le au unii comisari europeni sau lideri din PE. Opinia care trebuie să domine într-o democrație este cea a cetățeanului. Această lege are suficiente mijloace de echilbrare sau de control care să poată cenzura vocea cetățeanului care se exprimă prin intermediul deputatului sau senatorului”, a explicat Necula pentru gândul.

De ce nu mai susține legea „omul din umbră”

În schimb, Florin Iordache, „omul din umbră” care a coordonat atât legea amnistiei, cât și modificările făcute la Codul Penal, nu mai susține legea. Nu pentru că ar considera-o o lege proastă, ci pentru că ar intra, spune el, în conflict cu noul Cod de procedură penală, care a intrat în vigoare de la 1 februarie.

„Probabil va fi respinsă că nu mai e nevoie. Așa cum arată, nu mai e valabilă pentru că trebuie pusă în concordanță cu noul Cod de procedură penală. Întrebarea este dacă pentru anumite fapte foarte ușoare e necesară o lege amnistiei. Sunt o grămadă de alte chestiuni băgate în noul cod, cea cu arestul al domiciliu, o grămadă de alte metode de a înlocui legea grațierii. Trebuie regândită întreaga lege”, a spus Iordache pentru gândul.

Recent intrată în Comisia juridică, deputata PSD Cătălina Ștefănescu vrea să stea departe de subiect. Contactată de gândul, ea a spus că-și păstrează punctul de vedere privind legea, adică votul „pentru”. „Nu am informații sub ce formă va intra proiectul legii grațierii și amnistiei în Comisia juridică. Nu îmi schimb punctul de vedere, dar trebuie să văd ce modificări se aduc proiectului. Nu am văzut declarația oficialului american Victoria Nuland, nu vreau să intru în detalii”, a spus ea.

Mai rezervat în afirmații este deputatul UNPR Eugen Nicolicea, acesta spunând că prin adoptarea legii amnistiei nu se atacă statutul de drept, ci doar se respectă un drept constituțional al Parlamentului.

„O lege a amnistiei ține de atribuțiile Parlamentului și nu constituie un atac la statul de drept, e doar un drept constituțional. Ce spuneți dumneavoastră ține de oportunitate, iar oportunitatea o stabilește Guvernul. Legea se va rediscuta, nu pot anticipa rezultatul pentru că vor fi anumite modificări pe care nu le pot anticipa. Dacă mă vor convinge, voi vota pentru, dacă nu, nu. În momentul ăsta nu ai ce discuta, restul sunt idei preconcepute”, a conchis Nicolicea, contactat de gândul.

UDMR o trimite la plimbare pe Nuland

Un vehement contestatar al liderilor europeni și americani, care au făcut referire la atacuri la statul de drept, este deputatul UDMR Mate Andras. Nu pentru prima oară, acesta respinge ideea ca un partener internațional să se amestece în treburile interne ale României, atenționând-o chiar pe Victoria Nuland să se ocupe mai degrabă de pedeapsa cu moartea sau interceptările ilegale din SUA.

„Nu trebuie să ne spună niciun ambasador sau oficial ce să facem în Parlament pentru că până la urmă asta e suveranitatea statului, iar politica se face de Parlament, cu riscul de a fi o decizie bună sau rea. Și eu pot să solicit ca SUA să nu intervină pentru că la ei în multe state încă există pedeapsa cu moartea. Sau se ne lămurească ce e cu interceptările ilegale pe care ei le fac. Nu se poate ca altcineva să spună unui stat de drept ce să voteze, cum să facă. Mă întreb ce ar fi zis Administrația americană dacă ambasadorul României ar fi solicitat să pună capăt cât mai grabnic crizei de la bugetul SUA și nu cumva să pună în pericol bugetul național pentru colaps”, se revoltă deputatul Mate, contactat de gândul.

Cu toate acestea, el consideră inacceptabilă legea amnistiei și grațierii în forma actuală, explicând că trebuie adusă la o formă astfel încât prevederile ei să se aplice celor care au primit pedepse cu închisoarea de 3-4 ani.

Președintele Comisiei Juridice: E bine să se discute mai transparent

Președintele comisiei juridice a Camerei Deputaților, conservatorul Bogdan Ciucă, recunoaște voalat, în primul rând, că dezbaterea din Parlament nu s-a făcut chiar transparent, fapt pentru care la a doua rundă de discuții pe marginea legii amnistiei mizează pe o procedură clară pentru toată lumea.

„Nu știu dacă se va merge mai departe cu legea, asta ține de o decizie politică. Deocamdată, legea va trebui rediscutată, e un bun prilej să se comunice mai bine și mai transparent, ce se va întâmpla mai departe, nu știu. Dacă va mai trece și în ce formă, asta numai politic se poate hotărî, dacă proiectul va căpăta o formă care să fie susținută, bine”, a declarat Ciucă pentru gândul.

Întrebat dacă va dori modificarea legii pentru a fi adoptată, liderul conservator ezită să dea un răspuns concret, dar subliniază faptul că există posibilitatea ca legea să fie respinsă datorită intrării în vigoare a noului Cod Penal.

„Probabil sunt aspecte cu care și prima dată am fost de acord și altele cu care nu am fost de acord, probabil că după dezbatere în care să fie implicați mai mulți, să lăsăm deoparte jocurile și interesele politice, legea poate căpăta o formă mult mai echilibrată. Ceva trebuie făcut, fie prin acest demers, fie prin altul. Putem vorbi asupra pedepselor, cauzelor și persoanelor amnistiate, pragului la care face referire, nu știu. Este posibil ca o mare parte din problemele pe care urma să le rezolve legea amnistiei să fie rezolvate prin noul Cod penal”, recunoaște Ciucă.

PPDD: „Un funcționar american nu se poate amesteca brutal în treburile Parlamentului”

Deputata PPDD Luminița Adam susține că va vota împotriva proiectul de lege privind aministia și grațierea și că poziția sa este în acord cu „politica PPDD”.

„Politica PPDD este împotriva proiectului de lege privind amnistia și grațierea. Voi vota împotrivă, dar asta nu înseamnă că nu voi fi prezentă la dezbateri, că în momentul în care se vor pune problem care trebuie tratate, juridic, profesionist, nu voi face comentarii. În principiu, nu sunt de acord cu acest proiect, cel puțin în forma actuală nu consider că este un proiect bun pentru țara noastră, chiar dacă discuțiile sunt că se va trece la un nou Cod Penal și că prin proiectul acesta se vrea a se face o reglare între codul penal și codul penal care va intra în vigoare”, a spus deputata.

Ea a catalogat proiectul de lege ca fiind incoerent și neprofesionist.

„Nu este un proiect coerent. În forma actuală, indiferent că se revine sau nu la niște cifre, tot nu voi fi de acord cu el, nu este un proiect profesionist, juridic nu mi se pare un proiect bun”, a spus Adam.

În privința, pozițiilor oficialilor americani, deputata PPDD nu este de acord cu intervenția ambasadei SUA în problemele Parlamentului.

„Declarațiile doamnei Nuland mi s-au părut diplomatice, este un bun diplomat. A încercat să atragă atenția într-un mod diplomatic. Nu trebuie să uităm că și în America au fost cazuri de grațiere, un președinte american și-a grațiat propriul frate care era condamnat pentru trafic de droguri. Deci se poate și în America, nu numai în România. Nu mi s-a părut corectă intervenția ambasadei SUA într-o lege pe care Parlamentul a adoptat-o sau pe care dorea să o adopte. Consider imunitatea legată strict de deciziile politice, declarațiile politice și votul din Parlament. NU cred că un funcționar american, pentru că noi nu avem ambasador, poate să se amestece atât de brutal în procesul legislativ din țara noastră. Mi s-a părut incorect că reprezentanții Comisiei Juridice s-au deplasat la ambasada SUA”, a declarat pentru gândul Luminița Adam.

Conducerea PNL s-a opus grațierii și amnistiei

Deputații PNL din Comisia Juridică au votat împotriva proiectului legislativ privind amnistia și grațierea în luna decembrie și au susținut modificările la Codul Penal. După scandalul declanșat în jurul acestor proiecte controversate, Biroul Politic Național al PNL a decis ca deputații partidului să respingă prin vot cele două inițiative legislative.

Operațiunile „Codul Penal” și „Grațierea”

Deputații juriști au votat în secret la sfârșitul anului trecut modificările la Codul Penal și au dat aviz favorabil proiectului de lege privind amnistia și grațierea. A doua zi, modificările la Codul Penal au fost votate și în plenul Camerei Deputaților, în timp ce proiectul privind amnistia și grațierea a fost retras de pe ordinea de zi, din cauza opoziției PNL.

Ulterior, după intervenția puternică a ambasadelor, între liderii USL Crin Antonescu și Victor Ponta a apărut un schimb de replici, în care ambii s-au acuzat de minciună din cauza celor două proiete controversate.

Premierul Ponta a dezvăluit că președintele PNL, Crin Antonescu i-a cerut să dea OUG pentru amnistie și grațiere, lucru infirmat vehement de liberal.

Judecătorii Curții Constituționale au decis cu unanimitate de voturi că modificările la Codul Penal sunt neconstituționale.