Gheorghe Piperea acuză BNR că apără băncile în scandalul ROBOR

Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, acuză Banca Națională a României că încearcă să descurajeze clienții băncilor să deschidă procese, în urma deciziei Consiliului Concurenței privind stabilirea ROBOR. Reacția vine după ce BNR a avertizat, în cel mai recent Raport asupra stabilității financiare, că litigiile inițiate de debitorii cu credite indexate la ROBOR ar putea genera pierderi „semnificativ mai mari” pentru bănci decât amenzile aplicate de Consiliul Concurenței.

Europarlamentarul susține că mesajul BNR reprezintă o “triplă ancoră emoțională”, prin care s-ar transmite că, dacă debitorii dau băncile în judecată, “pierdem toți”, că eventualele despăgubiri ar fi “pierderi” și că acestea s-ar limita la aproximativ 800 de milioane de euro.

FLASH NEWS Dominic Fritz: Nu vom vota un guvern în care să fie miniştri PSD. Grindeanu, un iepure speriat care fuge în toate direcțiile

14:00

STATISTICĂ România tot mai dependentă de importuri. Datele INS arată un decalaj în comerțul exterior de peste 22 miliarde euro

13:59

 Loading ...

Piperea: Banii restituiți clienților nu reprezintă pierderi, ci o consecință a răspunderii civile pentru fapte ilicite

BNR nu indică explicit în raport această cifră, ci arată că potențialele litigii ar putea produce costuri mai mari decât amenzile de 710 milioane de euro aplicate celor 10 bănci.

“Nu va fi o pierdere, ci o consecință a răspunderii civile”, a scris Gheorghe Piperea, într-o postare pe Facebook.

Cunoscut și ca avocat pentru procesele purtate împotriva băncilor, Piperea afirmă că eventualele sume plătite de instituțiile de credit către clienți nu ar trebui prezentate drept pierderi ale sistemului bancar, ci drept despăgubiri pentru fapte ilicite. El acuză BNR că apără băncile în scandalul ROBOR.

“Despăgubirile nu sunt pierderi, ci consecința răspunderii pentru fapte ilicite”, a precizat Piperea.

“Dacă băncile vor fi obligate la acoperirea prejudiciilor cauzate clienților prin manipularea ROBOR, asta nu va fi o pierdere. Va fi o consecință a răspunderii civile delictuale”, a scris europarlamentarul AUR.

Potrivit acestuia, prejudiciul real ar fi mult mai mare decât nivelul sugerat de avertismentele privind stabilitatea financiară. Piperea susține că suma plătibilă clienților ar fi de “minimum 20 de miliarde de lei”, adică aproximativ 4 miliarde de euro, iar numărul celor potențial păgubiți ar fi între 500.000 și un milion.

Băncile, amendate de Consiliului Concurenței după procesele clienților

Disputa are la bază decizia Consiliului Concurenței de a sancționa 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru încălcarea normelor de concurență în procedura de stabilire a ROBOR. Autoritatea de concurență a susținut că băncile participante la fixingul ROBOR și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț.

BNR avertizează însă că sancțiunile pot avea efecte care depășesc cuantumul amenzii. În raportul său, banca centrală notează că amenda poate duce la inițierea de litigii din partea clienților care au avut credite cu dobândă variabilă legată de ROBOR, iar aceste procese pot genera pierderi semnificativ mai mari decât valoarea sancțiunilor, în funcție de modul de calcul al presupusului prejudiciu.

BNR invocă riscuri pentru sectorul bancar

Banca Națională susține că efectele cumulate ale amenzilor, ale eventualelor procese și ale deteriorării mediului macrofinanciar ar putea pune presiune pe instituțiile de credit. BNR avertizează inclusiv că, în cazul băncilor de importanță sistemică cu capital de stat, ar putea apărea riscul unor eforturi financiare suplimentare ale statului pentru recapitalizare.

Piperea acuză BNR că este “avocatul” băncilor

În replică, Piperea respinge argumentul potrivit căruia eventualele despăgubiri ar trebui privite prin prisma stabilității financiare. El susține că, dacă faptele reținute de Consiliul Concurenței se confirmă, răspunderea trebuie să aparțină băncilor, managerilor, acționarilor și supraveghetorului pieței, nu clienților, economiei sau statului.

“Ca întotdeauna, BNR este un bun avocat din oficiu al banksterilor”, a afirmat europarlamentarul AUR.

Băncile sancționate urmează să primească decizia motivată a Consiliului Concurenței, după care o vor putea contesta în instanță.