LEGEA pentru liniștea incompatibililor din administrația locală. Un singur vot îi desparte pe aleși de câștigarea războiului cu ANI

Președinții de Consilii Județene și primarii vor putea participa în Adunările Generale ale Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), se prevede într-un proiect legislativ aflat la vot final în Camera Deputaților, inițiat de șase deputați PSD. Printre inițiatori se află  Florin Iordache, cel care a coordonat în luna decembrie adoptarea, în secret în Comisia Juridică, a proiectelor de lege privind amnistia, grațierea și modificările la Codul Penal, și liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Marian Neacșu. Proiectul are șanse mari să fie votat după alegerile europarlamentare, până pe 25 mai fiind puțin probabil să existe cvorum pentru votarea sa.

Propunerea legislativă vizează modificarea și completarea legii nr 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice și a fost respinsă de Senat în noiembrie 2013.

Prin acest proiect, șefii din teritoriu vor evita situațiile de incompatibilitate și problemele cu ANI. În prezent, Agenția susține că primarii și șefii de CJ nu dreptul să fie reprezentanții comunităților pe care le conduc în aceste adunări generale ale ADI, care au ca obiect de activitate serviciile de utilități publice.

Această problemă a stârnit anul trecut revolta primarilor și șefilor de CJ, ei susținând că aproximativ 1.200 de aleși s-ar afla în situații de incompatibilitate din cauza prezenței în AGA de la ADI-uri. Printre cele mai cunoscute cazuri de incompatibilitate sunt cele ale președinților CJ, Aristotel Căncescu – Brașov, Nicușor Constantinescu – Constanța și a primarului Sibiului Klaus Iohannis. Căncescu și Iohannis au câștigat la prima instanță procesul cu ANI, decizia finală aparținând Curții Supreme.

În Camera Deputaților, proiectul a primit aviz pozitiv din partea Comisiei Juridice, deși Guvernul a transmis în punctul său de vedere că nu susține această propunere legislativă.

Parlamentarii precizează însă că s-a ținut cont de punctul de vedere al Guvernului și au formulat amendamente la proiectul inițial.

Cea mai importantă prevedere se referă la faptul că „primarii și președinții consiliilor județene să fie reprezentantanții de drept ai comunelor, orașelor, municipiilor și județelor în adunările generale ale asociației de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice și să își poate delega această calitate prin dispoziție”.

În proiectul legislativ se prevede că, dacă își deleagă atribuția de reprezentare în ADI-uri, primarul sau președintele de CJ stabilește cine îl înlocuiește. În legislația actuală, reprezentantul unității administrativ teritorială în ADI este desemnat de Consiliul Local sau de Consiliul Județean, nu direct de primar sau de șeful de CJ.

Un alt amendament depus de pesediști este că „operatorii regionali, care au beneficiat de un contract de delegare a gestiunii prin atribuire directă, nu pot fi privatizați și nu pot atribui managementul unor entități private pe toată durata contractului de delegare a gestiunii„. ANI susține că prin acest amendament, pot apărea entități și situații juridice care nu vor fi supuse reglementării regimului juridic privind incompabitilibățile și conflictul de interese. Practic, prin asocierea operatorilor regionali pot apărea entități, care momentan nu sunt prevăzute în lege, deci reprezentanții acestora nu pot fi verificați de ANI.

ANI: Nu am primit inițiativa, nu susținem adoptarea ei

Gândul a cerut un punct de vedere Agenției Naționale de Integritate asupra acestui proiect legislativ.

„Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 51/2006 nu a fost înaintată ANI pentru formularea unui punct de vedere. ANI nu susține adoptarea propunerii legislative”, se arată în răspunsul ANI pentru gândul.

În documentul citat, se precizează că Agenția nu susține prezența șefului de CJ și a primarilor în Adunările Generale ale ADI-urilor și nici delegarea acestei reprezentări direct de către primar sau președintele CJ.

„Reprezentarea autorității administrativ teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară se poate realiza de către orice persoană stabilită prin hotărâre a consiliului local sau a consiliului județean și a cărei desemnare nu încalcă regimul incompatibilităților. Participarea unității administrativ teritoriale printr-o asociație de dezvoltare  intercomunitară în cadrul unui operator economic, care funcționează în regimul juridic al unei societăți comerciale, ce servește mai multe unități administrativ-teritoriale este realizată din nevoia unui interes local, care împreună cu celelalte interese locale asociative, stabilesc un cadrul general comun, cu caracter regional din punct de vedere geografic, nefiind necesară  sau obligatorie desemnarea primarilor și președinților de consilii județene în cadrul organelor colective de conducere ale acestor entități”, este punctul de vedere al ANI.

În privința amendamentului depus de deputatul Gheorghe Marin, cel care permite operatorilor regionali să se asocieze, ANI afirmă că prin aplicarea acestuia apar entități și situații juridice care nu au „fost avute în vedere de legiuitor la momentul reglementării regimului juridic privind incompatibilitatea și conflictul de interese”.

„Opinăm că formularea amendamentului crează confuzie din punct de vedere al fondului reglementării, întrucât posibilitatea de asociere a operatorilor care au beneficiat de un contract de delegare a gestiunii prin atribuire directă, poate determina crearea unor entități și situații juridice noi care nu sunt explicitate și care nu au fost avute în vedere de legiuitor la momentul reglementării regimului juridic privind incompatibilitățile și conflictul de interese. În această situație, evident că interesul public ar putea fi afectat prin posibilitatea aleșilor locali de a  exercita autoritatea publică cu încălcarea principiilor stabilite prin Legea nr. 161/2003.  A reglementa exercitarea de atribuții pentru aleșii locali în cadrul unor entități neexplicitate de legiuitor, și care nu au fost avute în vedere la momentul reglementării situațiilor de incompatibilitate, are  ca efect generarea unor conflicte de interese și eludarea principiilor amintite anterior”, susține ANI.

Mai mult, ANI adaugă că prin acest amendament „nu rezultă cu exactitate care sunt operatorii care pot fi privatizați și care pot atribui managementul unor entități private pe durata contractului de delegare a gestiunii”.

Dragnea: Nu poate exista incompatibilitate între public și public

Primarii și președinții de Consilii Județene au declarat în mai multe rânduri că prezența lor în AGA ADI-urilor este un lucru normal, care se întâmplă peste tot în Europa. Vicepremierul Liviu Dragnea sprijină punctul de vedere al aleșilor locali, afirmând că nu poate exista incompatibilitate între public și public. De altfel, la întâlnirea informală de la Brașov a liderilor PSD, celor din teritoriu li s-a promis că problema incompatibilităților va fi rezolvată în acest an.

Disputa dintre primari, șefii de CJ și ANI a pornit de la așa-numitele asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI), forme de asociere la care localitățile și județele au fost, practic, obligate, aceasta fiind, în lipsa regionalizării, o condiție esențială în accesarea fondurilor de mediu de la Uniunea Europeană. Astfel, pentru că UE nu se implica în finanțarea rețelei de apă-canal a unei comune sau la modernizarea sistemului de utilități al unui oraș mic, dimensiunile proiectului fiind, pentru Comisia Europeană, nesemnificative, primarii s-au asociat în ADI. În aceste ADI, fiecare primărie sau CJ și-a trimis un om, de regulă șeful instituției, după o recomandare venită de la MAI în 2009, practică etichetată însă de ANI ca ilegală. Aici se strâng proiectele tuturor primarilor, se ierarhizează și, printr-o societate comercială la care localitățile și județele devin acționari, se trimit la Bruxelles. Banii obținuți de la Comisia Europeană se cheltuiesc tot prin această societate comercială, așa-numitul operator regional, care face licitațiile și alege firmele câștigătoare.

Dacă ADI sunt organizații non-profit, regiile pe care le constituie sunt societăți comerciale. De aici și incompatibilitatea cu prezența în conducerea lor.