Moștenirea lui Ilie Bolojan pentru Luca Niculescu. Premierul demis se laudă că îi predă noului prim-ministru o economie „redresată corect”: cel mai mare deficit și cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, datorie de 60% din PIB și economia în recesiune

Luca Niculescu, al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan după căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, a primit marți, 20 octombrie, votul de încredere al Parlamentului. Practic, România a ieșit din criză politică după 168 de zile, adică după fix 24 de săptămâni. Misiunea pe care și-o asumă fostul ambasador la Paris odată ce preia cârma noului Executiv cu puteri depline nu este una ușoară. Asta în ciuda declarațiilor făcute, cu o zi înainte, de premierul demis, care afirma că „predă o țară aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună și fără populism”. În realitate, cifrele arată că România continuă să se confrunte cu cel mai mare deficit bugetar din UE, cu cea mai mare inflație dintre toate statele membre, cu o datorie publică de peste 60% din PIB și, cel mai grav, cu o economie încă aflată în recesiune. Toate acestea fără să mai punem la socoteală tensiunile geopolitice, accentuate de continuarea războiului de le graniță.

FLASH NEWSȘedință la vârful PSD, luni dimineață, în pline discuții despre pensii și salarii

14:50

FLASH NEWSUn urs a fost surprins pe o stradă dintr-un oraș din județul Vaslui. Autoritățile au emis RO-Alert

14:49

Cum se declară Ilie Bolojan învingător în „războiul împotriva risipei și a sinecurilor” / Cum motivează măsurile economice pe care le-a impus

Cu o zi înainte de votul pentru învestirea Guvernului Niculescu, Ilie Bolojan a organizat o ultimă conferință de presă la Palatul Victoria în care a jucat rolul principal. Premierul demis a prezentat bilanțul celor 16 luni în care a condus Executivul României, inclusiv pe perioada interimatului.

Bolojan a explicat că a preluat o țară „cu spatele la zid”, în care „nimeni nu se înghesuia să fie premier” și că, datorită măsurilor pe care le-a impus, a reușit să o aducă pe „calea redresării corecte, cu respect pentru oameni”.

Fostul premier Ilie Bolojan

Despre creșterea TVA-ului, prima măsură care a generat reacții furibunde din partea consumatorilor și a mediului de afaceri – în contextul în care președintele Nicușor Dan a dat în scris, în timpul campaniei electorale, că aceasta nu va crește în mandatul său – Ilie Bolojan a afirmat că aceasta a fost justificată de „nevoia urgentă de a aduce bani la buget”.

Premierul demis a mai precizat că deficitul bugetar, care ajungea la 9,3% din PIB la finalul anului 2024, a fost redus în a doua jumătate a anului 2025 și va continua să scadă în anul 2026. Marele „succes” revendicat de Ilie Bolojan este reprezentat de „evitarea retrogradării României” de către agențiile de rating, în categoria nerecomandată investitorilor, supranumită „junk”.

Prim-ministrul României, Luca Niculescu

Ce moștenire îi lasă, în realitate, Ilie Bolojan lui Luca Niculescu / Indicatorii economici contrazic retorica fostului prim-ministru

În ciuda declarațiilor optimiste făcute de premierul demis, principalii indicatori economici arată realitatea dezastrului în care se află România. Pe scurt, țara continuă să înregistreze cel mai mare deficit bugetar și cea mai mare inflație din UE, o datorie publică peste valorile sustenabile și, cel mai grav, o economie care se menține în scădere.

În ceea ce privește deficitul bugetar, acesta se situa la cota de 3,7% din PIB în primele șase luni ale anului 2025, atunci când Ilie Bolojan a preluat mandatul de prim-ministru. Comparativ, în primele șase luni ale anului 2026, deficitul bugetar nu a depășit borna de 2% din PIB, ceea ce îi aduce, într-adevăr, o bilă albă fostului premier.

Fostul premier Ilie Bolojan

În iunie 2025, rata anuală a inflației era de 5,7%. Două luni mai târziu, după măsurile economice aplicate de Guvernul Bolojan, aceasta a sărit la 9,9% și s-a menținut peste 9% până în aprilie 2026, atunci când a ajuns la 10,7%.

Rata anuală a inflației a fost foarte aproape să depășească 11% în luna mai, atunci când a atins borna de 10,9%, însă a coborât la 8,2% în iulie, 6,2% în august, respectiv 6,6% în luna septembrie.

La capitolul datorie publică, fostul prim-ministru se poate „lăuda” maxim cu faptul că România nu a ajuns într-o situație mai rea – la fel cum a făcut și în cazul menținerii statului pe linia de plutire, deasupra „junk-ului”, în ochii agențiilor de rating. Datoria publică s-a menținut la peste 60% din PIB.

Prim-ministrul României, Luca Niculescu

Cel mai grav aspect este legat de creșterea economică a României. PIB-ul țării a crescut cu doar 0,6% în anul 2025, după care a urmat dezastrul intrării în recesiune. În trimestrul 3 din 2025, economia a scăzut cu 0,2%, după care a mai scăzut cu 1,9% în trimestrul 4. Mai apoi, PIB-ul a stagnat în primele două trimestre ale anului 2026.

Practic, în semestrul I din 2025, economia țării a crescut cu 1,5%, iar, în semestrul I din 2026, a scăzut cu 1,6%. Din acest motiv, noul premier, Luca Niculescu, va avea o misiune foarte dificilă de a redresa economia României într-un orizont de timp așteptat de consumatori, reprezentanți ai mediului de afaceri și investitori.