Negocierile pe Legea salarizării, din nou în blocaj după consultările de la Cotroceni. Președintele Nicușor Dan a dat termen de o săptămână Guvernului demis să vină cu soluții

Negocierile pe Legea salarizării au intrat din nou în blocaj după consultările de marți după amiaza de la Cotroceni.  Liderii PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens după câteva ore de discuții mediate de președintele Nicușor Dan.

Sursele GÂNDUL spun că președintele a dat termen de o săptămână Guvernului demis să vină cu soluții. În acest timp, ministerele de resort  –  Muncă, Educație, Sănătate – alături de Ministerul de Finanțe vor căuta surse de finanțare pentru solicitările principalelor sindicate din Educație și Sănătate. Aceasta în timp ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că nu sunt bani nici pentru a crește anvelopa salarială de la 8 la 12 miliarde de lei. Legea nu va fi trimisă în Parlament până la finalul săptămânii. Iar dacă se va opta pentru etapizare, România va lua  doar o penalizare de la Comisia Europeană.

EDUCAȚIE Proiect de lege pentru prorogarea cu doi ani a articolului din Legea Educaţiei care introduce examenul separat la liceu. Ce prevede și cine l-a propus

14:04

REACȚIE Fostul ministru al Justiției susține că victimizarea politică a lui Fritz este o ”perdea de fum”

14:03

 Loading ...

Ce soluții propune Pîslaru sindicatelor

„În această seară nu a fost luată nicio decizie cu privire la adoptarea acestei legi în Parlament, au fost prezentate progresele realizate în ultimele săptămâni – în raport cu ultima variantă a Legii salarizării publicată pe 17 iulie, iar Ministerul Muncii a fost însărcinat să pună pe masă, sub medierea Administrației prezidențiale niște propuneri concrete după discuțiile cu sindicatele din Sănătate și Educație”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru după întâlnirea de la Cotroceni.

El adaugă că mandatul său e să continue discuțiile tehnice și să caute soluții pentru sectoarele de educație și sănătate.

„O soluție care pleacă de la această idee: că am putea avea ca principiu această etapizare. Mă gândesc la o eșalonare, iar eșalonarea ar însemna mai multe etape, care să presupună că, de la 1 ianuarie sau de la 1 septembrie 2028, deci pe anul școlar care începe la 1 septembrie 2028, să putem avea totuși o discuție pentru zona de educație. Și continuăm aceste discuții. Știu că sindicatele s-au retras oarecum supărate în această seară, pentru că nu avem un acord încă”, a spus Pîslaru.

Președintele Nicușor Dan a convocat marți după-amiaza, la Palatul Cotroceni, liderii PSD, PNL, USR şi UDMR pentru o nouă rundă de discuții privind Legea salarizării, unul dintre jaloanele-cheie din PNRR. Întâlnirea are loc pe fondul protestelor sindicale și al controverselor privind impactul noilor reguli asupra veniturilor bugetarilor, în timp ce Administrația Prezidențială susține că proiectul aduce ordine și predictibilitate în sistem.

Modificările propuse la Legea salarizării au declanșat dispute aprinse

Modificările actului normativ, jalon critic din PNRR, ar trebui să fie finalizate și adoptate până la 31 august, după ce negocierile cu sindicatele au intrat în blocaj. Noua variantă a legii a salarizării unitare a declanșat dispute aprinse, luna trecută, după o rundă de negocieri tehnice și consultări. Discuțiile se reiau pe 11 august după ce Curtea de Apel București a suspendat pe 21 iulie efectele proiectului de lege publicat pe 17 iulie, după ce a decis să admită cererea de ordonanță președințială a Federației Naționale Sanitas împotriva ministerului Familiei, condus de Dragoș Pîslaru.

Forma proiectului de lege a salarizării convenită de cele două federații reprezentative din sănătate și Ministerul Sănătății nu este o opțiune negociabilă în minus, au transmis, pe 7 august, și reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară”. Aceștia susțin că propunerile lor sunt un punct de plecare în negocieri. Propunerea a fost transmisă Ministerului Muncii și ea elimină posibilitatea de a invoca lipsa unei poziții comune. În context, consideră sindicaliștii, se oferă o bază solidă pentru negocieri, dar și proteste, în cazul unui refuz al autorităților.