RAIUL IMOBILIAR AL RA-APPS. Reacția Guvernului după articolul din Gândul referitor la cele 28 de erori din lista prezentată de Ponta
După ce gândul a prezentat cele 28 de erori din lista chiriașilor RA-APPS făcută publică de premierul Victor Ponta în urmă cu o lună, Guvernul a trimis, ca răspuns, situația actualizată a fiecăruia dintre foștii demnitari sau consilieri rămași în locuințele de serviciu după 16 ianuarie.
În 13 dintre aceste cazuri, RA-APPS își admite practic erorile, prin menționarea în dreptul acelorași persoane a unor alte funcții sau a retragerii acestora din posturile pe care Guvernul le dădea ca certe în ianuarie.
În două cazuri -cel al lui Ciprian Alic, fostul director APDRP și cel al lui Ovidiu Ionescu, fost consilier la cabinetul unui secretar de stat din Ministerul Economiei din Guvernul Ponta 1 – RA-APPS susține că a solicitat instituțiilor informații actualizate, dar nu le-a primit. Aceleași instituții au răspuns solicitărilor ulterioare ale gândul în câteva zile.
În alte 5 cazuri însă, informațiile transmise de Guvern pe 4 martie se contrazic cu cele primite de gândul de la ministere. Astfel, RA-APPS susține în continuare că cei cinci sunt încă în funcție și, ca urmare, au dreptul la locuințele pe care le ocupă în continuare, în timp ce ministerele Mediului, Transporturilor și Sănătății negă în scris acest lucru.
RĂSPUNSUL PRIMIT DE GÂNDUL DE LA RA-APPS
Demersul gândul a pornit după ce premierul Victor Ponta a făcut publică lista chiriașilor RA-APPS care au primit locuințe de serviciu de la stat în virtutea posturilor de conducere pe care le ocupă în Executiv. Astfel, am cerut tuturor instituțiilor menționate în evidențele Guvernului să precizeze dacă aceștia se mai aflau sau nu la data respectivă în funcții. Diferența între lista lui Victor Ponta și răspunsurile ministerelor sau ale autorităților centrale subordonate Guvernului este majoră: pe lista publicată pe 16 ianuarie de cabinetul primului-ministru cu clienții RA-APPS care au locuințe de serviciu în virtutea unei acoperiri legale, apar nu mai puțin de 28 de erori din 192 de nume.
Cei șapte care pot deconta chiria, deși nu mai sunt în Guvern
Noile liste ale RA-APPS transmise de Guvern arată că, la mai bine de trei luni de la instalarea noului Cabinet Ponta, între Palatul Victoria și ministere apar încă mari confuzii în legătură cu cine este și cine nu mai este în funcție. Un lucru este însă cert: în evidențele RA-APPS cinci dintre cei care nu mai au funcții în ministere apar cu locuințe de serviciu, iar despre alți doi RA-APPS nu știe dacă au plecat din Guvern.
Cei care figurează ca fiind în funcție au dreptul la decontarea chiriei și a utilităților până la 1550 de lei lunar.
Trei provin din Ministerul Transporturilor. Fostului director de cabinet al ministrului Ovidiu Silaghi, Radu Roman, RA-APPS i-a oferit un apartament de 140 de metri pătrați pentru o chirie de 1.400 de lei, iar lui Valentin Macec, consilier personal cu jumătate de normă al ministrului – 106 metri pătrați cu 677 lei pe lună. Ambii apar în documentul trimis la gândul de RA-APPS via Guvern ca fiind încă în funcție pe 4 martie. De cealaltă parte, Ministerul Transporturilor a dat pe 19 februarie un răspuns fără echivoc: „Persoanele la care faceți referire au fost angajate la cabinetul demnitarului în guvernul trecut (Ponta 1). Având în vedere că cei nominalizați au fost angajați pe perioada mandatului ministrului transporturilor, contractul lor de muncă încetează odată cu mandatul„.
În aceeași listă a consilierilor plecați din minister apărea și numele lui Alexandru Petru Lisievici Brezeanu, care a primit o casă de 105 metri pătrați cu o chirie lunară de 680 de lei. În documentul RA-APPS actualizat, Lisievici – Brezeanu este titrat ca fiind în continuare „consilier la cabinetul secretarului de stat”, locuința sa fiind „în curs de predare, în termenul legal”.
Ca fiind încă în funcție, și beneficiar al unui apartament mai mic de 35 de metri pătrați și două camere, cu 275 de lei chirie, apare și Dan Popescu, fost consilier personal la cabinetul secretarului de stat din Ministerul Mediului. Pe 28 februarie, ministerul confirma însă în scris că Popescu „nu mai este angajat în cadrul instituției„.
Într-o situație similară se află și Camelia Leizeruc, venită în Executiv la Ministerul Mediului, în 2009, ca director de cabinet al PDL-istului Dan Cârlan. Ulterior, sub primul Cabinet Ponta, Leizeruc a promovat consilier personal al fostului secretar de stat PNL Mugurel Cozmanciuc la Ministerul Mediului ca acum să figureze în continuare drept „consilier personal la cabinetul secretarului de stat Răzvan Vulcănescu în Ministerul Sănătății. Ce spune Ministerul, încă din 19 februarie: „Leizeruc Camelia nu figurează, în prezent, în cadrul vreunui cabinet de demnitar din Ministerul Sănătății„. Mai mult, Vulcănescu (PC) a fost retrogradat, chiar prin semnătura lui Victor Ponta, subsecretar de stat, nemaiavând astfel nici consilieri, după restructurările cabinetelor în Guvernul Ponta 2.
Despre alți doi chiriași, RA-APPS susține că nu are datele la zi. Primul este Octavian Ciprian Alic, de care Regia s-a interesat pe 8 ianuarie, deși acesta este detașat la Bruxelles de un an. Fostul director general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), promovat pe filiera PNL – Gheorghe Flutur, în Guvernul Tăriceanu și susținut ulterior de Dacian Cioloș, actualul comisar european pentru Agricultură, este detașat de un an la Comisia Europeană, dar figurează în lista lui Ponta ca director general adjunct implementare în cadrul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. În aceste condiții, Alic stă de mai mulți ani într-un apartament de patru camere și una de serviciu pentru care plătește 1040 de lei lunar pentru o suprafață de 163 de metri pătrați.
În cazul său, în care RA-APPS susține că „adresa de interogare” în legătură cu funcția actuală „a rămas fără răspuns”, APDRP a clarificat situația, la solicitarea gândul în 7 zile, solicitarea fiind trimisă la mai bine de o lună după cea a RA-APPS, pe 13 februarie.
APDRP precizează de asemenea că Ciprian Alic figurează ca angajat „pe termen nedeterminat”, fiind detașat la Comisia Europeană „la solicitarea expresă a acestei instituții” și că va reveni în funcție în februarie 2014. Până atunci „este în continuare titular al funcției mai sus menționate și beneficiază de drepturile ce decurg din acest lucru. De asemenea, facem precizarea că APDRP nu suportă costurile legate de chiria și întreținerea locuinței de serviciu, acestea fiind acoperite în totalitate de dl. Ciprian Octavian Alic din veniturile personale”.
Este și situația lui Ovidiu Ionescu, fost consilier de secretar de stat la Ministerul Economiei, beneficiar al unui apartament de 142 de metri pătrați, pentru care statul decontează o chirie de 356,09 de lei. Dacă RA-APPS susține că nu a primit niciun răspuns în legătură cu situația sa actuală, în materie de transparență Ministerul Economiei s-a dovedit cel mai prompt, răspunzând solicitării gândul pe 13 februarie, la numai o zi după ce a fost trimisă.
Cazul Gherasim. Magistrații pot rămâne pe viață chiriași la RA-APPS
În nota Guvernului apar însă și alte clarificări. Astfel, se face public faptul că Traian Gherasim, fostul procuror general adjunct al României, a cerut RA-APPS să i se aplice un articol din legea 303-2004 care dă posibilitatea judecătorilor și procurorilor, dar și soților acestora, ca, după pensionare, să își „păstreze drepturile locative pe tot parcursul vieții”, la cerere. Cu alte cuvinte, orice judecător sau procuror pe care pensia îl prinde într-o locuință de serviciu poate rămâne în casă toată viața. Traian Gherasim, fost judecător la Înalta Curte, a făcut o astfel de cerere pentru apartamentul de trei camere în București, cu 91,53 de metri pătrați suprafață, pentru care plătește 230,34 de lei lunar. Cu toate că judecătorul s-a pensionat în urmă cu doi ani, în noiembrie 2011, RA-APPS susține că va răspunde solicitării sale „de îndată, în termenul legii”.
Din ultima sa declarație de avere reiese că Traian Gherasim nu deținea într-adevăr o locuință în București, având însă în 2011 o casă de locuit și o casă de vacanță în Prahova și venituri personale anuale de 200.650 de lei, la care se adaugă cele ale soției, judecător la Curtea de Apel Poiești: 142.866 de lei.
RA-APPS și-a revizuit listele
După demersul gândul de a compara lista lui Ponta cu situația reală a chiriașilor RA-APPS, Guvernul a actualizat și funcția lui Cezar Flavian Patriche, transferat încă din 2009 în Spania, la Ambasada României la Madrid ca șef al Biroului de promovare economică și comercială, dar beneficiar al unui apartament de patru camere – în total 206 metri pătrați – în zona centrală a Capitalei, pentru care plătește chirie 836 de lei lunar. Astfel, RA-APPS admite că Patriche nu mai este membru al plenului Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, funcție din care a fost schimbat din noiembrie 2009, dar susține că figurează în prezent ca director în Ministerul Economiei și își plătește chiria de 836 de lei „în nume propriu”.
Din ultima declarație de avere, cea din 2012 rezultă că ministrul consilier Patriche obține din chiria unui imobil din Brașov 30.000 de euro pe an. Totodată, venitul său anual la Ambasada României în Spania este de 37.681 de euro și 23.800 de lei.
La fel, în cazul lui Bogdan Chetreanu, avocat promovat politic pe filiera PRM și chiriaș la RA-APPS de zece ani, din care trei fără a avea vreo funcție publică, RA-APPS admite că informația transmisă în ianuarie, potrivit căreia figura ca membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare era falsă. În realitate, Chetreanu nu mai are această funcție din 27 martie 2012, dar a rămas în casă printr-un transfer la cabinetul vicepreședintelui CNVM, pe care îl consiliază.
Cine rămâne, cine pleacă
În cazul UDMR-istul Mihai Takacs, fost șef la Inspectoratul de Stat în Construcții și până în decembrie consilier personal cu jumătate de normă la cabinetul Ministrului Transporturilor, Ovidiu Silaghi. RA-APPS confirmă că a rămas în apartamentul de serviciu nejustificat. În consecință, Regia i-a trimis pe 23 ianuarie o adresă pentru eliberarea spațiului.
Eroarea de funcție și păstrarea casei RA-APPS mult după încheierea mandatului se confirmă oficial și în situația lui Radu Alexandru Naghiu, adus în Ministerul Afacerilor Externe de Andrei Marga anul trecut șibeneficiar, astfel, al unei chirii de 167 de lei pentru un apartament de aproape 60 de metri pătrați. Chiar dacă Naghiu a plecat din MAE în august, fiind în prezent director la ICR Viena, RA-APPS îl are în acte „expert în cadrul Direcției Generale Românii de Pretutindeni la ICR”, funcție pentru care nu s-ar înscrie în condițiile care să-i de dreptul la casă de serviciu. Cu toate acestea, Radu Naghiu a obținut de la RA-APPS o amânare pentru a preda apartamentul pe 31 martie 2013, la mia bine de jumătate de an după ce a plecat din MAE.
O amânare a obținut și Cristian Marin Buzlea, consilier de mai mulți ani al liberalului Eduard Hellvig, care a eliberat apartamentul vineri, pe 1 martie. „În curs de predare”, apare și locuința de serviciu a lui Dan Axente, fostul director general al Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole, pensionat acum șase luni, încă din septembrie anul trecut.
RA-APPS dă o justificare și pentru Andrei Stănescu, fiul fostului ministru Alexandru Stănescu din Guvernul Văcăroiu, căruia i-a atribuit o locuință de 193 de metri pătrați, cu 491 de lei pe lună, ca urmare a preluării sale de către noul ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, în calitate de consilier.
În cazurile lui Radu Zlati, fost consilier al lui Crin Antonescu și actual deputat PNL, al lui Emil Mihai Mesaroș, fost consilier la Ministerul Economiei, al foștilor secretari de stat Emil Moț (PSD), Iulian Radu Surugiu (PNL), RA-APPS confirmă eliberarea apartamentelor de serviciu, așa cum a relatat gândul, dar , implicit,și faptul că aceștia nu mai erau în funcție pe 16 ianuarie, când a fost publicată lista chiriașilor RA-APPS. În aceeași situație sunt și liberalul Jean Paul Tucan, fost director în CNADNR, Eugen Simionescu, fost director în Ministerul Mediului, Mirela Voica, rămasă doar funcționar în același minister, Bogdan Bîrsan și Radu Călin Hora, foști consilieri în Ministerul Muncii.