Rețelele subterane care-ți fac rost de o casă de la stat. TREI ȘMECHERII prin care chiriașii de lux își păstrează locuințele. EXCLUSIV

Pe lângă demnitari, în locuințele aflate în patrimoniul RA-APPS, stau de mai mulți ani o serie de chiriași păstrați sub toate guvernările. Supraviețuitorii schimbărilor de putere și-au însușit în timp câteva metode pentru a nu pleca din case:

1. închirierea prin intermediul unor fundații pentru perioadele în care nu mai sunt demnitari,

2. ingnorarea somațiilor de evacuare primite de la RA-APPS,

VIDEO Răceala devine un LUX pe care românii nu și-l permit. 105 lei pentru o cutie de pastile și câteva…

20:26

ACTUALITATE Oscar Pistorius are o nouă iubită. Sora fostei soții: „E atât de bolnav încât a căutat o sosie”

20:22

3. permutările în funcții publice inferioare.

La acestea, Guvernul adaugă și o a patra metodă, prin explicațiile oferite în cazul fostului judecător suprem Traian Gherasim: un articol de lege specială îi poate face pe magistrații pe care pensia îi prinde la RA-APPS chiriași pe viață la stat.

După identificarea celor 28 de erori din lista chiriașilor prezentată de Victor Ponta, gândul detaliază metodele prin care locatarii de la stat își asigură continuitatea indiferent de partidul aflat la guvernare.

â–º Premierul Victor Ponta a anunțat luni că „în cursul lunii martie” intenționează să reducă lista chiriașiulor la miniștri și să scoată la vânzare restul de 900 de imobile ale RA-APPS. Până în acest moment nu a fost făcut însă public niciun demers concret.

Prima metodă: fundația. „Când n-am mai avut funcție, am închiriat prin fundație”

Ambasadorul Gheorghe Dinică, aflat de câteva luni pe lista de consilieri la cabinetul ministrului de Externe Titus Corlățean, a fost șeful Protocolului Național în timpul cabinetului Adrian Năstase. Atunci a primit și apartamentul RA-APPS de patru camere și una de serviciu. În total 209 metri pătrați contra unei chirii care se ridică în prezent la 578 de lei pe lună, de la 554 de lei cât era în 2009.

Schimbarea de putere din 2004 l-a transferat pe Gheorghe Dinică la Camera Deputaților, unde a fost instalat director al Direcției de Protocol sub Bogdan Olteanu (PNL) și Roberta Anastase (PDL) până în 2009 când guvernul Boc a introdus regula „pensia sau salariul” pentru cei a căror pensie depășea 2000 de lei lunar. La acel moment, declarațiile de avere arată că Gheorghe Dinică avea salariul anual de 28.000 de lei și o pensie de 27.600 de lei pe an. A ales pensia.

În iunie s-a întors însă la Guvern. „Activez din nou din 15 iunie 2012. Sunt consilier al ministrului Titus Corlățean”, a explicat ambasaadorul pentru gândul. Chiar dacă „chiria e enormă”, căci „camerele sunt prea mari”, spune Gheorghe Dinică, a preferat să rămână în casa de la RA-APPS: „În casă stau de zece ani. Chiria e enormă. Au fost perioade când am plătit și câte 60 de milioane pe lună. Dar nu pot să mă mai mut, am soția bolnavă și ar fi dificil”.

Mai bine de doi ani din cei zece, admite conilierul ministrului de Externe, nu a avut însă nicio funcție care să îi confere dreptul la casă de serviciu. Cum a păstrat-o totuși? „A fost, într-adevăr, o perioadă în care am fost pensionat, fără a avea o funcție publică. Atunci am făcut un contract prin fundație”, explică Gheorghe Dinică.

Daniela Andreescu, instalată de PDL Secretar General al Guvernului în perioada în care apartamentul în care stă Georghe Dinică a fost transferat pe numele unei fundații, dezvoltă și metoda pas cu pas. „În mod normal, dacă nu mai ești în funcție, trebuie să eliberezi locuința în 30 de zile. Dar dacă există o solicitare că o solicitare pentru o fundație, de a închiria un anumit spațiu care este liber la un moment dat, asta e cu totul altceva. Legea o permite”, spune Andreescu.

Daniela Andreescu, fost secretar General al Guvernului. Foto: Cătălina Filip // Mediafax

Cheia succesului o reprezintă, practic, informațiile din interior și sincronizarea. Când își pierde dreptul la casă, chiriașul o eliberează, dar numai în acte. În paralel, face o solicitare în numele unei fundații pentru exact același spațiu a cărui eliberare nu este făcută publică în niciun fel de RA-APPS, nici pe site, nici în altă formă, pentru a fi cerut, eventual, de un concurent. Semnătura o dă Secretarul General la propunerea președintelui RA-APPS, iar cererea nu mai trebuie să treacă prin Consiliul de Administrație al Regiei. „Spre deosebire de societățile comerciale, fundațiile și societățile de presă nu merg pe un ordin al CA, în care sunt stabilite chirii foarte mari pentru cei care depășesc mandatul. Așa, e chiria mai mică. Nu foarte mică, undeva la vreo 4-6 euro pe metrul pătrat”, explică Andreescu.

Metoda a doua: „pur și simplu”. Foștii demnitari ignoră somațiile, fără consecințe legale

Cum răspunde un chiriaș în proces de evacuare întrebat dacă mai stă în casa RA-APPS? Închide telefonul. Apoi ignoră restul apelurilor. Este rețeta lui Daniel Povîrnaru, fost consilier în Ministerul Finanțelor, intrat în guvern și în locuința de la RA-APPS în 2010 pe mâna fostului ministru PDL Gheorghe Ialomițianu. Tot de PDL a fost instalat în AGA CEC Bank și la Loteria Română și la un pas de a intra la conducerea Fondului Proprietatea de unde i-a fost însă retrasă candidatura.

În ciuda amenințării cu evacuarea a RA-APPS, Povîrnaru a ales, practic, să rămână în apartamentul de trei camere, cu o chirie convenabilă: 147.37 de Euro și 453.31 lei. Dacă în București păstrează fosta locuință de serviciu, la Brașov, Povîrnaru închiriază spații de birouri într-o zonă centrală prin firma Bârsa Comal la care este acționar și administrator. Potrivit unei declarații de avere din 2010, este și titularul unui certificat de revoluționar, care îi aduce un ajutor de 24.000 de lei pe an.

Samuel Calotă a ajuns în Guvern prin pixul lui Emil Boc și în casa RA-APPS prin concursul subalternilor săi de la Secretariatul General al Guvernului și de la RA-APPS. Așa a primit, PDL-istul de Teleorman, numit la acea vreme vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor după ce fusese manager de spital, o casă de cinci camere și una de serviciu, nu mai puțin de 215 metri pătrați. Pe 12 septembrie 2011 pleca din funcție, nu și din casă, chiar dacă chiria i-a fost majorată la 745 de euro și 600 de lei.

Contactat de gândul pentru a preciza dacă mai este chiriaș al RA-APPS, Samuel Calotă, pe care alegerile parlamentare l-au prins șef de campanie PP-DD, a rămas contrariat: „Dar ce? Dumneavoastră sunteți instituție a statului să actualizați informațiile?” La întrebarea despre planurile de eliberare a locuinței, a închis. Politicos: „La revedere, săru’ mâna”.

Samuel Calotă

„Pur și simplu” a rămas în locuința RA-APPS în cei trei ani în care nu a avut o funcție de demnitate publică și Bogdan Mihai Chetreanu, fost membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare și actual consilier al vicepreședintelui CNVM, după ce locul său în Comisie a fost luat de Gheorghe Albu (PDL). Fost consilier al PRM-istului Lucian Bolcaș, și ex-președinte al organizației de tineret a PRM; Bogdan Chetreanu apare printre chiriașii RA-APPS de când era consilier de concurență cu rang de subsecretar de stat. Din 2003 până în 2006, când a intrat în CNVM, a rămas însă fără acoperire legală pentru apartamentul de serviciu de 70 de metri pătrați pentru care în 2009, de exemplu, plătea 185 de lei, iar acum are o chirie cu 7 lei mai mare. Întrebat de gândul cum a stat între 2003 și 2006, Chetreanu a răspuns direct: „Pur și simplu”. Avocat de profesie a dat RA-APPS în judecată, până la finalizarea procesului obținând deja o altă funcție care să îl facă chiriaș de drept.

Rețeta somației ignorate dă rezultate. „N-au rămas în apartamente cei care erau în prim- plan. Au făcut-o secretarii de stat sau cei din rândurile doi-trei. Într-adevăr, apartamentele sunt generoase, dar foarte scumpe. E în avantajul RA-APPS să fie locuite de o persoană care nu este demnitar. Din 2008, o persoană care stă și nu are dreptul plătește chiria și de zece ori. Dar asta dacă o plătește. Că cei mai mulți dau RA-APPS în judecată și nici nu plătesc. Sunt trei intanțe, un proces durează cinci-șase ani dacă ai un avocat bun„, susține fostul SGG, Daniela Andreescu.

Succesorul său la SGG Deszi Attila este însă ferm: „Este vorba de un abuz fără discuție. Acești chiriași, (care în ultimii ani au încheiat contracte prin notariat, n.r) au contracte cu titlu executoriu. Pot fi scoși imediat în aplauze„.

Metoda a treia: traseismul în funcții și relațiile politice. Cine o aplică

O altă metodă sigură este conservarea unei poziții publice – mai mult sau mai puțin vizibile – în permanență, indiferent de guvernare, cu atât mai mult cu cât din decembrie legea a devenit atât de permisivă dându-le dreptul la casă de serviciu atât demnitarilor – miniștri, secretari de stat și asimilații lor -, șefilor de agenții. secretarilor generali și adjuncți din sistemul central, dar și șefilor de departamente, directorilor generali și „persoanelor încadrate pe funcții din cabinetul demnitarului”, adică secretare și consilieri.

Fostul ministru PDL al Muncii, Gheorghe Barbu stă într-un apartament RA-APPS, de mai mulți ani, pe această rețetă. Plecat de la minister, Barbu a fost susținut de PDL la secretariatul general al Camerei Deputaților, ca apoi, la plecarea Robertei Anastase și schimbarea de putere din instituție, să treacă prin votul parlamentului pe un loc PDL în Comitetul de Reglementare al Autoritații Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei. În această postură, Barbu a rămas sub trei guvernări în apartamentul de 97,72 de metri pătrați pentru care în acest moment instituția îi decontează în prezent chiria de 732 de lei.

Gheorghe Barbu. Foto: Doru Nica // Mediafax

În același fel a stat, sub trei guvernări, și Dan Cârlan (PDL), fostul secretar de stat de la Ministerul Mediului în timpul Cabinetului Boc 1. „Am fost secretar de stat, apoi director general în Minister, consilier al secretarului de stat Emil Moț, iar în noiembrie, când domnul Moț a plecat am revenit la Autoritatea pentru Inundații, ca director”, și-a justiuficat Cârlan păstrarea locuinței de patru camere și una de serviciu – 143 de metri pătrați închiriați de Ministerul Mediului cu 1057 de lei pe lună – atât sub PSD-PDL, cât și sub PDL-UDMR și apoi sub USL.

Emilian Imbri, actual consilier la ministerul PSD-șistului Nicolae Bănicioiu era în urmă cu cinci ani tot chiriaș la RA-APPS, dar din postura de consilier al Elenei Udrea, la Ministerul Turismului. Astfel și-a păstrat Imbri privilegiul de a sta într-un apartament de 4 și o cameră de serviciu, de 191,24 de metri pătrați pentru care Guvernul plătește 583 de lei plus utilitățile, ca și în cazul celorlalți beneficiari, până la 1550 de lei pe lună.

Tot sub tutela ministrului PDL la acea vreme a primit casă de la RA-APPS Gheorghe Nastasia, fost secretar general la Ministerul Turismului, în prezent în subordinea lui Victor Ponta, ca Inspector guvernamental în cadrul Aparatului de lucru al Guvernului. Apartamentul său măsoară 147 de metri pătrați, are trei camere și o chirie de 872 de lei față de 335 de lei cât era în 2009.

O altă apropiată a Elenei Udrea rămasă beneficiară a unei locuințe RA-APPS este Luminița Kohalmi, fosta consilieră personală a ministrului PDL. În această calitate, RA-APPS i-a atribuit un apartament de 163 de metri pătrați și patru camere cu o chirie de 599 de lei. După plecarea Elenei Udrea din Guvern, Luminița Kohalmi s-a transferat la Palatul Cotroceni unde îl consiliază pe Iuliuan Fota.

Aceeași rețetă a fost aplicată și de Raluca Boboc, chiriașă într-un apartament de trei camere cu o suprafață de 87,60 de metri pătrați de la începutul anului 2009, când o consilia pe Roberta Anastase, la Camera Deputaților. Chiar dacă Anastase a plecat din funcție cu tot cu staff, Boboc a rămas în apartamentul de serviciu printr-un transfer la Cotroceni, mai întâi în stafful consilierului prezidențial Daniel Funeriu, la Departamentul de Educație și Cercetare, fiind ulterior promovată consilier de stat la Departamentul de Strategie Politică, condus de Sebastian Lăzăroiu.

Metoda a funcționat și pentru liberali, care și-au găsit posturi care să le justifice inclusiv o locuință de serviciu, indiferent de guvernare. Un exemplu este Eugen Coifan, numit vicepreședinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) în 2005, în Guvernul Călin Popescu Tăriceanu. În acest fel, Coifan a primit de la RA-APPS un apartament de 5 camere și o cameră de seerviciu de 193,45 pentru care i se decontează chiria de 887,32 de lei lunar.

Demis de Emil Boc la schimbarea de putere din PNL în PSD-PDL, în 2009, Eugen Coifan era instalat șase luni mai târziu la Agenția Natională Anti Doping, ca vicepreședinte, fără ca în această perioadă să fie evacuat. De aici a ajuns președinte al ANFP, funcție păstrată în Cabinetele Ponta 1 și Ponta 2.