Toni Neacșu explică decizia Curții de Justiție a UE, cu privire la prescripția răspunderii penale. Demersul reflectă principiul Constituției și deciziile ÎCCJ primează

Avocatul Toni  Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, oferă explicații cu privire la decizia pronunțată joi de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cauza Lin II, privind prescripția răspunderii penale. Acesta argumentează că este vorba de un demers ce înlesnește faptul că dosarele închise pe motivul răspunderii penale nu mai pot fi repuse în discuție. De asemenea, avocatul subliniază că hotărârea reflectă și poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, în ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile.

Potrivit lui Toni Neacșu, hotărârea Curții de Justiție a UE vine în îndreptarea parțială a hotărârii Lin din 2023.

REACȚIE Rareș Bogdan acuză Comisia Europeană că sfidează oierii români și spune că măsurile de la Bruxelles „au pedepsit o țară întreagă”

23:24

OFICIAL Vladimir Putin și Xi Jinping au trei întâlniri de gradul zero programate în această toamnă

23:21

 Loading ...

„A înnebunit toată presa . Bate câmpii de la un comunicat de presă de azi al CJUE, pe care evident nu îl înțelege sau îl citește fiecare după dorință. Dimpotrivă, din acest comunicat rezultă că CJUE și-a îndreptat parțial o hotărâre aberantă și inaplicabilă dată anterior (LIN 1), confirmând că în majoritatea cazurilor și dosarelor penale trebuie aplicate regulile prescripției răspunderii penale așa cum le-a stabilit ICCJ”, precizează Toni Neacșu.

„Deciziile ICCJ sunt obligatorii pentru că sunt reflectarea principiului constituțional al legii mai favorabile, pentru că standardul nostru de protecție al drepturilor omului e mai înalt în această privință decât legislația europeană. Deci, Constituția first, o spune explicit instanța europeană acum”, mai afirmă Toni Neacșu.

Ce presupunea Hotărârea Lin din 2023, referitor la prescripția răspunderii penale

Hotărârea Lin din 24 iulie 2023 se referea la mai mulți cetățeni români condamnați la pedepse cu închisoarea pentru evaziune fiscală. Aceștia contestaseră condamnarea lor, în temeiul standardului național de protecție referitor la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile (lex mitior), răspunderea lor penală era prescrisă.

Cauza cetățenilor menționați se întemeia și pe o decizie din anul 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție din România (ÎCCJ) prin care s-a statuat că această inexistență a unor cauze de întrerupere a prescripției se aplica și infracțiunilor săvârșite între anul 2014 (momentul adoptării dispoziției neconstituționale) și anul 2018 (data adoptării primei decizii a Curții Constituționale), în temeiul principiului aplicării retroactive a lex mitior.

În iulie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat o hotărâre întemeiată pe principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile (mitior lex), pe care îl consideră un standard de protecție a drepturilor fundamentale.