Prima pagină » Știri » DE CE NU INTRĂM ÎN SCHENGEN. Lista clanurilor cunoscute care au speriat Vestul

DE CE NU INTRĂM ÎN SCHENGEN. Lista clanurilor cunoscute care au speriat Vestul

DE CE NU INTRĂM ÎN SCHENGEN. Lista clanurilor cunoscute care au speriat Vestul

Un motiv mult mai concret decât problemele privind statul de drept, pentru care state europene precum cele 7 dezvăluite de gândul ieri nu își doresc deschiderea frontierelor României în spațiul Schengen sunt grupurile infracționale organizate care au început, în ultimii ani, să opereze în UE.

Rapoarte ale Poliției și DIICOT arată că infractorii români fac milioane de euro în UE, din trafic de femei și minori, din infracțiuni informatice sau trafic de droguri. Deși în ultimii ani polițiștii și procurorii români au băgat după gratii majoritatea liderilor clanurilor interlope celebre din România, infractorii români exportă criminalitate în Europa în continuare.

În 2012, Germania, Franța și Austria au fost țările care au solicitat de cele mai multe ori cooperarea cu Poliția Română, alături de Spania, Italia și Marea Britanie, pentru a prinde infractori care operau în România și în alte state europene. Polițiștii români au primit anul trecut peste 3.500 de cereri de asistență, arată bilanțul instituției. Aceste trei state se numără printre cele care se opun aderării la Schengen, după cum a arătat gândul.

Procurorii DIICOT au arătat, în bilanțul lor pe anul 2012, că țările care au cerut de cele mai multe ori cooperarea procurorilor români pentru rezolvarea unor cazuri în care erau implicați infractori români sunt Germania (47 de solicitări), Franța (31 de solicitări), Belgia (18 solicitări), Olanda (15 solicitări) și Austria (14 solicitări). Acestea se numără printre cele 7 state care se opun aderării României la Schengen. Italia și Spania sunt de asemenea printre statele europene care se confruntă din plin cu rețelele de infractori români.

Infracțiunile preferate de români în statele UE sunt cele informatice, cu cărți de credit, traficul de persoane și traficul de droguri.

Doar în Franța, două rețele de români care se ocupau cu furtul și cu traficul de persoane au fost trimise în judecată, infractorii fiind prinși cu ajutorul autorităților române. Cele două rețele acționau în Rennes și în Paris, adunau împreună 32 de români și au produs 2,5 milioane de euro din infracțiuni.

Șeful Cancelariei Prezidențiale, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, a explicat marți dimineață, într-un interviu acordat RFI, că una dintre principalele temeri ale statelor europene față de România este cauzată de criminalitatea organizată care nu este desființată încă de acasă, înainte ca rețelele să ajungă să se extindă la nivel european.

„(O preocupare sunt) Grupurile infracționale care se organizează și se monitorizează de la București, care călătoresc și fac foarte multe infracțiuni în statele UE, să fie demantelate, desființate. Multe din preocupările statelor membre în ceea ce privește o serie de infracțiuni săvârșite de cetățenii români nu se datorează strict faptului că sunt unii care fac fapte rele și ar fi bine să nu mai călătorească în afară. E mult prea simplist. Se consideră de unele state că o serie de structuri ale crimei organizate, dacă ar fi anticipat demontate în România, nu ar mai avea capacitatea de a realiza o imigrație infracțională. Există o așteptare ca grupurile infracționale să fie puse sub controlul justiției dintr-o fază cât se poate de inicpientă„, a declarat Cristian Diaconescu.

În 2011, șeful SRI George Maior avertiza că fenomenul grupărilor infracționale organizate care acționează peste granițele României a ajuns o amenințare la siguranța națională a României și se plângea că informările SRI nu sunt valorificate cum trebuie.

„Noi avertizăm asupra acestui fenomen care a crescut în intensitate. Vorbim de crimă organizată transfrontalieră, care presupune fenomene foarte grave la adresa securității naționale: contrabandă, evaziune, trafic de persoane, trafic de droguri, lucruri pe care SRI le are în vedere permanent. Cel puțin statistic, în ultimii doi ani, au fost transmise de SRI fie organelor de cercetare penală, DIICOT, DNA, fie MAI, peste 1.500 de informări referitoare la aceste. Multe dintre informări au ajutat la destructurări, altele, din păcate, sunt gestionate la nivelul organelor de aplicare a legii în felul în care sunt gestionate. Aceasta este o vulnerabilitate, după părerea mea, care trebuie tratată mai adecvat”, spunea George Maior.

România, izvor de prostituate, cerșetori și droguri

„România își păstrează caracterul de țară sursă a traficului de ființe umane, traficul extern fiind, în această perioadă, din rândul victimelor cetățeni români”, arată Poliția Română în bilanțul pe anul 2012. Cele mai multe astfel de persoane ajung în Occident pentru a practica prostituția sau cerșetoria.

România este de asemenea un punct important de acces către Vest al migranților ilegali din Africa și Asia, din țări precum Afganistan, Pakistan, Camerun, Ghana, Libia, Tunisia, Egipt, Maroc, Algeria sau teritoriile din Cisiordania și Gaza.

În 2012, polițiștii români au prins 52 de grupuri infracționale organizate care se ocupau cu traficul de persoane, fiind arestate 278 de persoane. Procurorii DIICOT au raportat 307 persoane arestate în 2012 pentru trafic de persoane. Victimele lor au fost în număr de 976, dintre care 311 erau minori.

În ce privește drogurile, România este o țară importantă de tranzit pentru heroina, cocaina sau canabisul care vin din Asia sau America Latină. Olanda, Germania, Marea Britanie, Spania și Italia sunt țări de destinație a acestor droguri, conform Poliției Române. România face parte din traseul nordic al Rutei Balcanice de trafic de droguri: Turcia – Bulgaria – România – Ungaria.

Poliția Română raportează în 2012 eliminarea a 90 de rețele de trafic de droguri, cu 650 de persoane trimise în judecată. Procurorii DIICOT au raportat în 2012 peste 1.100 de persoane trimise în judecată pentru trafic de droguri.

În 2012, una dintre cele mai importante capturi de droguri din România a fost făcută în urma operațiunii „Spider”. Polițiștii și procurorii DIICOT au capturat 40 de kilograme de heroină provenite din Turcia, care aveau destinația Olanda, unde rețeaua de distribuitori pe stradă era formată tot din români. Drogurile erau transportate în mașini.

Operațiunea „Samsonite” a însemnat un exemplu în care România exporta prostituate în Italia, la Milano. Polițiștii români au arestat 23 de persoane care în ultimii 5 ani exploataseră sexual peste 50 de persoane, inclusiv minore. Fiecare dintre victime le aducea infractorilor între 1.500 și 2.000 de lei în fiecare zi.

Clanurile celebre „la export”, care au căzut

Cea mai de răsunet operațiune a polițiștilor și procurorilor DIICOT din ultimii ani împotriva clanurilor interlope a avut loc recent în București, în februarie 2013. Cele mai vestite și mai violente clanuri interlope ale Capitalei au ajuns în arest: Cămătarii, Sportivii, Luptătorii, Metin, Vancică. Aceste grupări, cu excepția Cămătarilor, nu aveau ramificații la nivel european.

În 2012, tot în București cădeau două dintre cele mai puternice clanuri interlope specializate pe proxenetism și trafic de droguri: Sadovenii și Duduienii. Prostituatele erau însă păstrate pentru uz intern, pe Centura București și în Tunari, fără să ajungă în Europa. Mai demult, alte clanuri celebre din București, precum frații Geamănu sau Ștoacă, au ajuns după gratii.

Liderii clanului Ghenosu, care făcea legea din Târgoviște în tot județul Dâmbovița, au ajuns după gratii. Florin Ghinea, zis Ghenosu, își extinsese o rețea de prostituate în Irlanda, în perioada 2008-2011. Conform presei irlandeze, rețeaua producea peste două milioane de euro pe an.

Un alt clan interlop care exporta prostituate și care a fost pus după gratii în România este cel al romilor din gruparea Zăbălaru, din Călărași. Condusă de Budrigan și nevasta sa, rețeaua clanului Zăbălaru trimitea fete în Italia. Procurorii DIICOT au documentat cum a reușit clanul Zăbălaru să strângă aproape jumătate de milion de euro, convingând fetele să se prostitueze prin metoda „Loverboy” (membrii rețelei făceau tinere să se îndrăgostească de ei, apoi le forțau să se prostitueze).

Tot în Călărași a acționat și clanul „Țaganu”, care exporta prostituate în Spania, Grecia, Franța sau Italia. Condusă de Costel Vlad, zis „Țaganu”, alături de soția și de fiul său, gruparea a trimis la prostituat sute de fete din familii sărace din Călărași și Ilfov, producând de pe urma lor peste 750.000 de euro, în perioada 2006-2010. Liderii clanului au fost arestați în 2009.

În 2010, un alt clan celebru a căzut. 29 de persoane din clanul Cordunenilor de la Iași au fost arestate și trimise în judecată după ce procurorii au stabilit că rețeaua lor de prostituție, cerșetorie, tâlhării, furturi și fraude cu carduri bancare acționa în Italia, Spania, Irlanda, Austria și Germania, dar și în Republica Moldova. Cordunenii conduși de Bogdan Constantin, fost Corduneanu, au adunat peste 2 milioane de euro din aceste infracțiuni.

Clanurile de romi din zona Țăndărei, județul Ialomița, au făcut furori în Marea Britanie, aflându-se în spatele celei mai extinse rețele de cerșetori și hoți minori din Regat. Autoritățile române au arestat și au trimis în judecată 26 de persoane, care au trimis în Marea Britanie 181 de minori. Rețeaua aduna copii romi din comunitățile sărace sau copii cu handicap fizic, pe care îi trecea ilegal frontiera și îi ducea în Marea Britanie.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au dispus trimiterea în judecată a 26 de persoane, dintre care 18 în stare de arest preventiv, acuzate, printre altele, de trafic cu 181 de minori în Marea Britanie. Liderii grupului erau Titi Aghiotantu, Poligrad, Chinezul, Bocioc și Franț. Doar o parte a rețelei ar fi produs aproape un milion de euro de pe urma traficului de minori, conform presei britanice. Vilele și mașinile de lux din Țăndărei sunt mărturia că aceasta era doar o mică parte din profit.

Citește și