De ce riscă Bucureștiul să se inunde de fiecare dată când plouă torențial

Bucureștiul riscă să se inunde din nou în cazul unei ploi torențiale, așa cum a fost cea de la sfârșitul lunii mai, când zone întregi din Capitală au fost sub ape, fiind inundate câteva stații de metrou. Fostul viceprimar PDL al Capitalei Răzvan Murgeanu spunea, cu ceva timp în urmă, că dacă precipitațiile depășesc 60 de litri pe metrul pătrat, sistemul de canalizare nu are capacitatea de a face față.

Conducerea Apa Nova București dă vina pe „ploaia tropicală”.

VIDEO Individ care amenința că va comite un ATAC la un târg de Crăciun, arestat în Germania

18:47

POLITICĂ Marcel Ciolacu în Parlament: „Acest Guvern nu va fi unul care să ia măsuri de AUSTERITATE!”

18:46

„Să nu mai căutăm vinovați, în ultimii an ploile s-au intensificat, avem ploi tropicale, adică sunt cantități mari în timp scurt”, a explicat atunci, într-o conferință de presă, Bruno Roche, director general Apa Nova București. În plus, oficialii Apa Nova spun că spațiile verzi s-au diminuat, numărul de suprafețe asfaltate a crescut, ceea ce face să crească viteza de tranzitare a apei spre canal.

Harta casetei de ape uzate (Click pentru a mări)

La toate acestea, se adaugă și „starea precară” a casetei colectoare de ape uzate, situată sub râul Dâmbovița, care a fost dată în folosință în 1987 și a cărei capacitate de preluare a apelor a fost depășită. Caseta deservea, la inaugurarea sa, aproximativ un milion de locuitori, iar de atunci populația din București s-a dublat.

Rețeaua de canalizare din București, proiectată pentru ploi de 20 litri pe mp pe oră

„Rețeaua de canalizare din București este proiectată în mod unitar la ploi de 15-20 de litri pe metrul pătrat, pe oră. Peste acest prag există riscul ca rețeaua de canalizare să nu mai facă față”, au explicat pentru gândul reprezentanții Biroului de Presă al Apa Nova. La sârșitul lunii mai, când zone întregi din Capitala au fost sub ape, în zona centrală a orașului pluviometrul de la Apa Nova a înregistrat 48,8 litri de apă pe metrul pătrat.

În momentul în care în casetă se transportau 150 de metri cubi pe secundă, gurile de canal nu au mai putut să absoarbă apa de la suprafață, au spus oficialii Apa Nova.

Caseta colectoare funcționează la doar 45% din capacitate

Într-o zi obișnuită, caseta colectoare funcționează la doar 45% din capacitate, din cauză că pe lungimea ei există mai multe blocaje. Reprezentanții Apa Nova București – companie care are în concesiune caseta colectoare din primăvara anului trecut – au verificat 40 de km din cei 43 de km ai casetei colectoare și au descoperit 78 de puncte de blocaje. Dintre acestea, 25 sunt blocaje majore, cu ciment rămas de la construcția ei de acum 25 de ani, precum și cu diverse deșeuri sau stâlpi de rezistență „uitați” în subteran.

Într-un an, oficialii Ana Nova București estimează creșterea capacității casetei la 60%, după ce aceasta va fi curățată.

Starea casetei colectoare

Anul trecut, în luna mai, Apa Nova București a preluat în concesiune de la Primăria Capitalei caseta colectoare de sub râul Dâmbovița. Până atunci, responsabilitatea operării și întreținerii casetei a aparținut Administrației Naționale Apele Române care „nu a intrat în caseta colectoare de 25 de ani”.

„Starea actuală a casetei este precară, generând disfuncționalități în sistemul de canalizare și provocând, din ce în ce mai des, inundații în anumite zone ale Municipiului București atunci când apar evenimente pluviometrice deosebite”, sună explicația oferită de Apa Nova.

Ce trebuie știut despre caseta colectoare e că la ea au fost racordate toate colectoarele principale ale sistemului de canalizare. Caseta a fost concepută pentru a transporta gravitațional apa uzată colectată din întreg orașul către o stație de epurare. În prezent, suprafața de colectare a apelor de ploaie este de 23.000 de hectare, inițial ea fiind de 5.000 de hectare.

Investiții de 40 de milioane de euro în trei ani

Apa Nova a construit un canal deschis, care în caz de ploi mari să poată descărca apa din casetă direct în Dâmbovița, pentru a evita astfel umplerea ei. S-a ajuns astfel ca debitul de apa preluată să crească de la 30 la 150 de metri cubi pe secundă.

O altă soluție avansată de oficialii Apa Nova ar fi construirea a două rezervoare subterane, unul în zona Izvor și altul în zona Parcului Carol care să preia o parte din cantitatea de apă, însă o asemenea soluție ar presupune investiții suplimentare.

Apa Nova s-a angajat anul trecut, la preluarea în concesiune a casetei colectoare de ape uzate, să o întrețină și să o modernizeze în cadrul unui plan de investiții de circa 40 milioane euro pe trei ani. „Planul de modernizare presupune amenajări pentru descărcarea casetei în râul Dâmbovița – numai la precipitații abundente – și în stația de epurare Glina, decolmatarea și eliminarea punctelor de blocaj major din interior”, se arată în datele furnizate recent gândul de Biroul de Presă al Apa Nova.

„Până în prezent a fost efectuată inspecția Casetei și a drenurilor aferente acesteia în vederea elaborării studiului privind reducerea infiltrațiilor și sunt monitorizate nivelurile și debitele acesteia în cadrul proiectului privind evaluarea infiltrațiilor. De asemenea, au fost montați senzori pentru monitorizarea funcționării Casetei”, arată sursa citată.

Apa Nova a investit în ultimii trei ani în rețeaua de canalizare (exclusiv caseta) peste 6 milioane de euro în principal pentru înlocuiri de conducte, extinderi ale rețele de canlizare și reabilitare a stațiilor de repompare a apelor uzate.