De ce s-a „inundat” Biblioteca Națională? „Nu a fost un defect de construcție”. VIDEO

Noul sediu al Bibliotecii Naționale, deschis în urmă cu aproape o lună și pentru public, a fost ușor afectat în zona parterului de furtuna produsă marți seară în București. Un jgheab de scurgere înfundat a provocat infiltrarea apei pe la câteva chedere, care a ajuns astfel în interior. Reprezentanții bibliotecii și cei ai ministerului Culturii susțin că problema a fost rezolvată două ore mai târziu, de către constructor. A doua zi, câțiva muncitori puteau fi văzuți uscând cu foen-urile petele de pe pereți. În cazul pardoselii și al parchetului nu s-a putut face însă nimic pe loc, dar aceste probleme urmează să fie rezolvate în zilele următoare, în baza contractului de garanție.

Cum a fost totuși posibil ca o la clădire inaugurată oficial în urmă cu mai puțin de jumătate de an și care a costat peste 100 de milioane de euro să apară o astfel de problemă? 

„Nu a fost un defect de construcție. De jur împrejur, pe perete sunt jgheaburi, pe care se scurge apa. Acestea sunt prevăzute să preia orice cantitate de apă. În capăt sunt prevăzute cu sifoane. În colțul acela, s-a înfundat un sifon, pentru că tot ce s-a aruncat de deasupra, pe geamuri, s-a strâns și s-a dus în jgheab, apoi jos pe sifon, unde s-a înfundat în momentul în care a venit potopul. S-a umflat și a răbufnit. Apa trebuia să curgă pe undeva. A venit pe lângă chedere și a curs”, a explicat pentru gândul Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național (MCPN), care are în subordine Biblioteca Națională.

POLITICĂ Victor Ponta vrea să plătească AMENDA românului care a scris pe gardul de la Cotroceni „Trădătorule, pleacă”

18:10

CINEMA „Singur Acasă”, „disecat” după 32 de ani. Ce eroare majoră ar conține filmele cu Kevin: „Nimeni nu se întreabă…”

18:05

Acesta a precizat că jgheabul a fost înfundat cu mucuri de țigară, aruncate de la etaje, deși fumatul este interzis în clădire.

„Clădirea este în garanție doi ani. Constructorul a venit și a rezolvat problema. Noi (Ministerul Culturii – n.r) am oprit o garanție de 5% din valoarea contractului, ceea ce înseamnă aproximativ 5 milioane de euro. La finalizarea lucrării, am dat constructorului aproximativ 70% din această sumă, iar restul sumei, circa 1,5 milioane de euro, este într-un cont pe care putem să-l folosim în cazul în care constructorul nu-și face treaba”, a mai spus Trâmbaciu.   

Proaspătul ministru al Culturii, Mircea Diaconu, acceptă explicația potrivit căreia mucurile de țigară ar putea fi responsabile pentru inflitrarea apei, dar avansează și o altă posibilitate.

„Nu e nicio inundație. Nu e absolut nimic. O jumătate de găleată de apă a curs dintr-un luminator pentru că cineva a aruncat trei mucuri de țigară și s-a înfundat scurgerea. Sau poate nu au fost mucuri de țigari, poate că a fost rahat de vrăbii. Sau poate praful orașului care e foarte vechi, e un praf istoric, de la Cuza încoace. S-a blocat o scurgere mică și a curs o jumătate de găleată de apă jos. Nu cred că e cazul de inundații, doamne ferește!”, a declarat pentru gândul Mircea Diaconu.

Noul sediu al Bibliotecii Naționale a României a fost reabilitat de societatea de Aedificia Carpați, începând din martie 2009 și până în decembrie anul trecut, cu o investiție de 104.839.121 de euro, fără TVA, banii provenind dintr-un împrumut accesat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) de către Guvernul României, prin intermediul Ministerului Culturii. Proiectul a fost coordonat de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii.

Contractul dintre Aedificia Carpați și Ministerul Culturii a fost semnat în martie 2009. Oferta depusă de Aedificia Carpați la licitația organizată la momentul respectiv de Ministerul Culturii pentru finalizarea noului sediu al Bibliotecii Naționale a fost de 69.963.068 euro fără TVA, perioada de execuție fiind de 30 de luni.

Sediul din Bulevardul Unirii al Bibliotecii Naționale, o clădire a cărei construcție a început în 1986, a avut o istorie agitată după Revoluție. Lungi perioade de timp nu s-au făcut nici un fel de investiții, astfel că părți din imobil s-au degradat și, în plus, locul a atras hoții de fier vechi și de materiale de construcție. În 2002, o controversă a izbucnit în jurul construcției, după ce aceasta a fost transferată în administrarea Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) pentru a deveni sediu al Guvernului. Acest plan a fost abandonat în cele din urmă.

În cifre, noul sediu al Bibliotecii Naționale a României înseamnă în prezent: 14 săli de lectură mari, 6 săli de conferințe, o aulă de 400 de locuri, 30.000 de metri pătrați de spațiu de depozitare de carte și 15.000 de metri pătrați de spații multifuncționale pentru expoziții, audiții, librării și cafenele.