Universitățile care înmatriculează studenți peste capacitatea maximă vor primi amenzi

Ordonanța de urgență prevede că  începând cu anul universitar 2015 – 2016, instituțiile de învățământ superior care înmatriculează studenți peste capacitatea maximă de școlarizare aprobată ori la programe de studii organizate la forme de învățământ, limbă de predare și locații geografice neautorizate/neacreditate  vor fi sancționate cu o amendă al cărei cuantum este egal cu de 10 ori valoarea taxelor de școlarizare încasate pentru respectivul program de studii.

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) este împuternicit să constate depășirea capacității maxime de școlarizare sau școlarizarea la programe de studii organizate la forme de învățământ, limbă de predare și locații geografice neautorizate/neacreditate și să stabilească amenzile, care se varsă la bugetul de stat.

Începând cu anul universitar 2015 – 2016, școlarizarea și înmatricularea de studenți cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare referitoare la organizarea si desfășurarea programelor de studii universitare sau privind depășirea capacității de școlarizare aprobate se sancționează astfel: programul de studii respectiv intra în lichidare, în cazul în care încălcarea dispozițiilor legale se referă la un singur an universitar și la un singur program de studii, și respectiv universitatea intra în lichidare și se efectuează demersurile legale pentru desființare, în cazul în care se constată încălcarea dispozițiilor legale la două sau mai multe programe universitare, ori încălcarea prevederilor legale se constată, pe parcursul a cel puțin două ani universitari.

Din decembrie și până acum, MECS a plătit daune de peste 1,7 milioane de lei în 7.400 de procese intentate de absolvenții, cărora la finalul facultății nu li s-a eliberat diploma de licență sau a căror diplomă nu era recunoscută de minister, din cauză că fuseseră înscriși cu depășirea ciferi de școlarizare aprobate sau la un program neautorizat.

”În prezent sunt în derulare alte 2.300 de procese. Le vom lua taxele de școlarizare către stat. Se poate ajunge la desființare dacă fac asta mai mulți ani la rând”, a spus ministrul Sorin Cîmpeanu.

În anul 2009, Ministerul Educației și Cercetării Științifice a primit o solicitare neobișnuită pentru avizarea de formulare tipizate pentru acte studii, aferente , ciclului I de licență, în sensul că, numărul tipizatelor solicitate echivala, aproximativ, cu numărul de absolvenți din promoția anului respectiv, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

În acest context s-a procedat la verificări și s-a constatat că Universitatea „Spiru Haret” a înmatriculat și școlarizat studenți la programe de studii organizate, la forme de învățământ neautorizate, începând cu anul universitar 2005 – 2006.

Având programe de studii autorizate/acreditate la forma de zi, instituția de învățământ superior respectivă nu s-a supus procesului de evaluare pentru autorizarea programelor de studii și la formele de învățământ: la distanță și cu frecvență redusă și, în plus, a dat în judecată Guvenul, pentru anularea poziției din hotărârea ce se adoptă anual și în care se precizau locațiile și formele de învățământ unde are dreptul să școlarizeze.

Curtea de Apel din București a eliminat, în 2008, prevederile din Hotărârea Guvernului nr. 676/2007 privind domeniile de studii universitare de licență, structurile instituțiilor de învățământ superior și specializările organizate de acestea, cu completările ulterioare, în ceea ce privește programele organizate de Universitatea „Spiru Haret”.

Însă, în urma acestei decizii, universitatea nu a mai putut elibera diplome recunoscute de MECS.

„În acest context MECS a pus în executare sentința civilă și, totodată, pentru protecția studenților și absolvenților, care au fost de bună credință, aflându-se într-o eroare comună cu privire la formele de învățământ și locațiile unde se putea realiza școlarizarea, în mod legal, precum și cu privire la finalizarea și continuarea studiilor, Guvernul a adoptat O.G. nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate”, se arată în nota de fundamentare.

În aceste condiții, marea majoritate a studenților și-au continuat studiile la aceeași universitate, fiind transferați la forma de învățământ de zi, formă acreditată. Evident, în acest context, instituția de învățământ superior și-a depășit capacitatea maximă de școlarizare, la această formă, în raport de criteriile și standardele de acreditare.

Precizăm că există o corelație între capacitatea maximă de școlarizare aprobată de Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, numărul studenților înmatriculați și numărul absolvenților pentru care se poate cere aprobarea de formulare tipizate în vederea eliberării actelor de studii.

Așadar, în aceste condiții, universitatea în cauză are dreptul doar la un număr de formulare tipizate, insuficient pentru toți absolvenții săi, întrucât, prin transferul celor de la ID și IFR, precum și a celor școlarizați în diferite locații, organizate în străinătate, și-a depășit capacitatea maximă de școlarizare, iar MECS nu poate aproba tipărirea de formulare tipizate peste numărul de locuri alocate aferent capacității maxime de școlarizare.

În acest context s-au declanșat, începând cu anul 2011, după intrarea în vigoare a Legii 1/2011 o serie de litigii dintre absolvenții care și-au finalizat cu examen de licență studiile și au primit o adeverință, în acest scop, și instituția de învățământ care nu avea formulare tipizate, MECS fiind chemat în garanție pentru ca hotărârile judecătorești să-i fie opozabile și, astfel, să aprobe tipărirea de formulare tipizate.

O altă categorie de absolvenți care au dat în judecată MECS sunt cei care au diplomă, însă nu beneficiază de recunoașterea studiilor confirmată de aceasta, pentru a ocupa posturi în sistemul național de învățământ, din cauza neconcordanței cu Nomenclatorul anual, întrucât au fost înmatriculați la programe de studii, pentru care nu s-a acordat autorizarea sau acordarea autorizării s-a realizat pe parcursul ciclului de școlarizare și nu în anul I, iar Legea 1/2011 nu a stabilit dispoziții tranzitorii pentru aceste cazuri.

O altă situație este aceea a absolvenților care au promovat programe de studii autorizate/acreditate și ale căror acte de studii nu au fost vizate în procedura de vizare a diplomelor, din cauza neconcordanțelor cu unele dintre elementele Nomenclatorului. În cadrul Nomenclatorului în perioada 2005 – 2010 s-au aprobat, la solicitarea unor instituții de învățâmânt superior, modificări privind denumirile domeniului/profilului, specializării, titlurilor conferite, modificări, care nu au fost corelate cu înscrisurile de pe diplomele conferite în urma finalizării acestor programe și cu promoțiile cărora le erau aplicabile aceste modificări.

În plus, au fost identificați absolvenți care au absolvit programe de studii organizate într-o limbă de predare care nu fusese autorizată la data înmatriculării, situația acestora necesitând soluționare pentru a putea beneficia de acte de studii recunoscute.

De asemenea s-a respins recunoașterea studiilor unor absolvenți înmatriculați la forma de învățământ ID și care au primit aprobare de a susține doi an într-unul singur.

Dacă nu au diplomă de licență, bugetarii pot să piardă și câteva sute de lei la salariu, se mai arată în nota de fundamentare.

Printre universitățile care au absolvenți de studii neautorizate se numară Spiru Haret, Universitatea din București, Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Al.I. Cuza din Iași, Politehnica Timișoara, Petrol-Gaze Ploiești, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București și toate universitățile de medicină din țară, potrivit sursei citate.