Înghețată după suspendarea președintelui, disputa Ponta-Băsescu pe scaunul României la Consiliul European este pe cale să reizbucnească. Dacă joi, la reuniunea informală de la Bruxelles, va merge președintele, Victor Ponta își pregătește terenul pentru Consiliul de la sfârșitul lunii noiembrie, atunci când se vor lua decizii legate de bugetul UE, au declarat pentru gândul surse din Palatul Victoria. Calculele lui Ponta s-ar baza pe un detaliu din decizia recentă a Curții Constiuționale (CCR): posibilitatea negocierii cu președintele pentru a-i delega mandatul.
Reașezarea primului-ministru la masa liderilor UE nu intră însă și în planurile de la Cotroceni. „Ca principiu, inclusiv pentru noiembrie, reținem ce spune decizia Curții Constituționale, care n-are niciun fel de echivoc: reprezentatulul României este președintele”, susține consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu.
Lăzăroiu: „Nu știu să existe vreun telefon până acum”
În timp ce la București dialogul între Palate este inexistent, din punct de vedere al deciziilor la cel mai înalt nivel, România rămâne mai degrabă spectator la împărțirea banilor europeni pentru exercițiul bugetar 2014-2020. Cu trei zile înainte de Consiliul European din 18-19 octombrie, mandatul României nu a fost încă discutat de șeful statului cu premierul. Potrivit surselor citate, Victor Ponta intenționează în această etapă să îl sune pe Traian Băsescu și să îi ceară o întâlnire.
Palatul Cotroceni susține însă că nu a primit o solicitare pentru o discuție între cele două părți. „Nu știu să existe vreo solictare, vreun telefon până acum. N-am văzut din partea premierului decât declarații de intenție, nu și acțiuni. Coabitarea presupune colaborare din ambele părți. Or, n-am văzut vreo dorință de colaborare, dar văd, în schimb, că există atacuri la adresa președintelui„, a comentat Lăzăroiu pentru gândul.
FOTO: Bogdan Stamatin/Mediafax
Ponta: „Băsescu nu are bugetul UE în fișa postului”
Potrivit consilierului prezidențial, în privința prezenței lui Băsescu la Consiliul European nu există loc de negociere, cu atât mai mult cu cât CCR a scos din discuție inclusiv arbitrajul Parlamentului în caz de conflict între Palate. De cealaltă parte, Ponta poate exploata însă varianta lăsată deschisă de judecătorii CCR ca șeful statului să-i poată delega mandatul premierului, „printr-un act de voință expres, când acesta consideră necesar”.
Invitat duminică în emisiunea „După 20 de ani”, de la Pro TV, premierul a sugerat că, în ciuda deciziei CCR care îl avantajează pe președinte, Băsescu nu ar avea competența luării deciziilor pentru următorul exercițiu financiar multianual al UE. „Președintele Băsescu nu are un aparat tehnic care să discute așa ceva, nu are în fișa postului, ca să spun în mod direct. (…) Eu voi încerca, cu președintele Băsescu, să găsim o soluție ca România să fie reprezentată corect”, a spus Ponta în emisiunea „După 20 de ani”.
Cine și ce negociază în numele României
Războiul pe scaunul de la Bruxelles se vede însă în perspectivele financiare ale României. Conflictul similar din iunie a făcut, de exemplu, ca prelungirea cu un an a perioadei în care România să poată cheltui banii din Programele Operaționale să rămână în aer. Negociată de principiu de Băsescu la Consiliul European din 23 mai, extinderea până în 2016 a absorbției acestor bani europeni de către România, alături de alte 14 state membre, a fost trecută sub tăcere pe 28 iunie, când la Bruxelles a fost Ponta.
Cât despre actualele negocieri, acestea au fost duse în principal de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, și de secretarul de stat din MAE, Luminița Odobescu. În acest moment, discuțiile sunt încă în fază incipientă. Ele vor avansa și se așteaptă să producă „ciocniri” între cele două grupuri de state din cadrul Uniunii, fiecare cu o viziune diferită asupra construcției viitorului cadru financiar european. Pe de-o parte, există „Prietenii coeziunii”, grupul de 14 state membre plus Croația, care beneficiază de fonduri structurale și de coeziune. De cealaltă parte, regăsim alți „prieteni”, ai „Better Spending”, cum sunt numite ele în limbajul comunitar, adică țările cu statut de contributor net la bugetul UE. România se află în prima categorie și interesul ei este ca, în perioada imediat următoare, să aibă o poziție consecventă cu cea exprimată în primele faze ale negocierilor pe cadrul financiar multianual.
Întrebat în ce stadiu se află negocierile pe noua perioadă de programare a banilor europeni, Leonard Orban a explicat pentru gândul că, deocamdată, statele membre și instituțiile comunitare „au pus pozițiile pe masă”.
Principala poziție a României este „finanțarea consistentă” a celor două politici principale, cea de coeziune și politica agricolă comună. Pe scurt, vrem cât mai multe fonduri europene, în speranța că, până la următorul exercițiu bugetar, vom învăța și cum să le folosim, a mai explicat Orban. România susține, deci, propunerea Comisiei Europene, propunere aprobată și de Parlament. Situația se va tranșa abia la Consiliul European din 22-23 noiembrie, la care vrea să participe primul-minstru.
„Toată lumea așteaptă prezentarea cifrelor și, de la momentul în care se vor prezenta aceste cifre, vor mai fi câteva întâlniri pregătitoare și Consiliul European extraordinar din noiembrie, când se va încerca găsirea unor soluții”, a explicat pentru gândul șeful MAEur, care a subliniat că, deocamdată, e prea devreme să spunem în ce direcție înclină balanța negocierilor, „pentru că lucrurile se joacă în continuare și urmează negocieri foarte dure”.
„Miza (pentru România, n.red.) e să avem cât mai mulți bani pentru perioada viitoare, bani care se duc pe toate zonele, din domeniul agriculturii, la mediu, transport, sănătate, educație și așa mai departe”, a mai declarat pentru gândul Leonard Orban, principalul reprezentant al țării noastre la negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene.
Cum se adoptă bugetul UE
Cadrul financiar multianual (Multiannual Financial Framework – MFF), adică legislația care spune câți bani are la dispoziție Uniunea în intervalul 2014-2020, în ce măsură ajung acești bani la statele membre, care este plafonul anual pentru cheltuieli și care sunt prioritățile, este propus de Comisia Europeană. Ulterior, Parlamentul European își exprimă susținerea față de această propunere sau face recomandări. Cu toate că, în cazul bugetelor anuale, Parlamentul are putere de co-decizie, deci le adoptă împreună cu Consiliul, în cazul cadrului financiar multianual, el are doar un rol simbolic, de a arăta ce își doresc cetățenii pe care îi reprezintă. Din Parlament, propunerea ajunge în Consiliul UE, unde trebuie votat în unanimitate, după care se trece la implementarea anuală, stabilindu-se, cu această ocazie, și detaliile.
Sursă grafic: Corina Vârlan/Gândul // Sursă informații: Consiliul UE
Discuțiile despre viitorul cadru financiar al Uniunii Europene au început în 29 iunie 2011, când Comisia Europeană și-a anunțat propunerea. Din acel moment, a început faza de clarificare, în care Executivul european își explică propunerea, iar statele membre își prezintă poziția față de aceasta. Din martie 2012, au început negocierile oficiale, al căror scop este să elimine cât mai multe divergențe ale statelor pe aspecte-cheie din noul MFF.
În cele ce urmează, vom asista la faza finală, care trebuie să se încheie cu un acord politic unanim până în 2013. Înainte de a se obține acest acord la nivel european, însă, este în interesul României să existe un acord politic la București, care să întărească poziția de negociere.
Mizele fiind foarte mari pentru ambele grupuri de țări din Uniune, cele cu statut de contributor net sau cele care, ca și România, beneficiază de fonduri structurale și de coeziune, există și divergențe puternice pe acest subiect. Recent, premierul britanic David Cameron a amenințat că va bloca bugetul UE folosindu-se de dreptul de veto al țării sale pentru că „tentativele scandaloase” de creștere a bugetului nu sunt în interesul țării sale.
Citește și MAEur: Ministrul Orban a susținut la CAG propunerile CE legate de alocările bugetare 2014-2020
Citește și Orban vrea să schimbe modul de premiere a „funcționarilor FB” – Reacție la articolul din Gândul
Citește și Ministerul Afacerilor Europene: României i s-ar putea aloca de către UE până la 47 de miliarde de euro pentru 2014-2020
Citește și Ponta, despre „problema nr. 1 a României”. Comisia Europeană a descoperit „grave deficiențe” în cazul a trei proiecte cu fonduri europene
Citește și FRAUDELE CU FONDURI EUROPENE sunt mai mari decât cele raportate. Viviane Reding: „Extinderea activităților ilicite care aduc pierderi în bugetul UE este cu adevărat șocantă”
Citește și Băsescu: Sperăm ca reuniunea „Prietenii coeziunii” să genereze o poziție unică la Consiliul European
Citește și FOARTE BINE la salariu, NESATISFĂCĂTOR la muncă. Funcționarii care se ocupă cu fondurile UE iau bonusuri lunare de mii de lei doar pentru că au luat „FB” la evaluările anuale. EXCLUSIV