În prag de iarnă, românii vor ajunge mult mai repede pe litoralul Mării Negre. Pare o glumă, dar e realitatea. După mai multe tăieri parțiale de panglică făcute de fostele guvernări, premierul Victor Ponta a anunțat că ultimul tronson din autostrada București-Constanța, mai exact cea de-a doua cale din segmentul Cernavodă-Medgidia, va fi inaugurat pe 15 noiembrie, după ce în luna iulie a fost deschisă circulația doar pe o bandă pe sens. Astfel că, de la jumătatea lunii noiembrie, întreaga autostradă care leagă Capitala de Constanța va fi finalizată pe ambele sensuri.
Pe de altă parte, marți dimineață a fost deschis circulației un alt tronson de autostradă, de 9,5 km, din cadrul autostrăzii Timișoara-Lugoj. Evenimentul a fost unul discret, marcat printr-un comunicat al CNADNR, nici un înalt oficial guvernamental nefiind de față. Între cele trei firme care au executat lucrările se numără două aparținând omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, unul dintre așa-numiții regi ai asfaltului, care a reușit să termine lucrările cu 6 luni mai devreme de termenul contractual.
Citește și REACȚIE ANCHETĂ GÂNDUL. CNADNR a eliminat din caietul de sarcini „ȘPAGA” introdusă „din greșeală”. Licitația pentru autostrada Comarnic-Brașov a fost deblocată
Astăzi însă Ponta va participa, alături de omologul său bulgar, la inaugurarea celui de-al doilea „Pod al Prieteniei”, de la Calafat-Vidin. Deocamdată podul va fi deschis circulației doar pentru pietoni, urmând ca traficul auto să fie posibil din 2013.
Între timp, proiectele de autostrăzi din România înaintează în ritm de melc, după ce CNADNR a terminat fondurile de la bugetul de stat alocate investițiilor.
Ponta l-a lăudat pe constructorul italian care „a făcut într-un an ce nu făcuse în 3-4 ani”
„Practic, pe 15 noiembrie, m-au informat cei de la Astaldi că se finalizează ultimul tronson din autostrada spre Constanța (a doua cale din tronsonul Cernavodă-Medgidia -n.n.) (…) La autostrada spre Constanța, de exemplu, s-a lucrat anul acesta și s-a lucrat foarte bine, adică s-a făcut într-un an ce nu se făcuse în trei, patru ani. Dar s-a uitat să se pună și banii pentru această lucrare”, a declarat luni Victor Ponta.Tronsonul din autostrada București-Constanța este realizat de asocierea Max Boegl-Astaldi.
Declarația a fost făcută după întâlnirea pe care șeful Guvernului a avut-o luni, la Palatul Victoria, cu câteva dintre cele mai mari firme de construcții de drumuri care activează în România și cărora statul le datorează circa 800 de milioane de lei, reprezentând contravaloarea unor lucrări facturate, la care se adaugă alte sute de milioane pentru lucrări nefacturate încă.
Citește și Guvernul eșuează al doilea an consecutiv în a deschide un tronson la Autostrada Transilvania. Pentru 52 de kilometri s-au cheltuit jumătate din banii alocați pentru proiect
„Numai la Astaldi, pentru autostrada București-Constanța, avem 230 de milioane lei facturate. Deci, suma totală în acest moment, la 22.10, este 779 de milioane lucrări facturate”, a declarat primul ministru.
Companiile cu care s-a întâlnit luni premierul au fost: Astaldi, FCC, Max Boegl, PaCo, Impresa Pizarotti, Straco Group, Euroconstruct și Strabag. „Aceștia au cele mai importante datorii. Astaldi are cea mai mare datorie de încasat, o factură o are pentru Autostrada A3”, au spus reprezentanții Guvernului.
Tronsonul de 9,5 km din autostrada Timișoara-Lugoj construit de 2 dintre firmele lui Umbrărescu, inaugurat în absența lui Ponta
Pe de altă parte, marți dimineața a fost inaugurat lotul 1, cu o lungime de 9,5 km, din autostrada Timișoara-Lugoj, potrivit unui anunț al CNADNR. Deschiderea circulației a avut loc în absența unor oficiali de rang înalt, chiar dacă și în acest caz constructorul – asocierea Spedition UMB SRL – SC Tehnostrade SRL (ambele ale omului de afaceri Dorinel Umbrărescu)- Carena SpA Impresa di Construzioni – a reușit să termine lucrările cu 6 luni mai devreme decât termenul contractual.
Valoarea contractului a fost de 210 de milioane de lei fără TVA. Proiectul a fost finanțat din fonduri europene și 15 % de la bugetul de stat.
Citește și Director de la Autostrăzi, demis după ANCHETA GÂNDUL: „șpagă” introdusă „din greșeală” în LICITAȚIA PENTRU COMARNIC-BRAȘOV. CE CLAUZĂ A RĂMAS ÎN CONTRACT
Unul dintre constructori a explicat pentru gândul cum a reușit să termine lucrările cu șase luni mai devreme decât era programat.
„Am lucrat în deplasare și de aceea a trebuit să ne mobilizăm, pentru a reduce costurile. Între secretele noastre, dacă aș putea spune așa, se numără faptul că am lucrat cu propriii angajați, ingineri tineri, muncitori, nu am avut personal de la alte firme, care să facă mofturi. Pe angajați i-am cazat la hoteluri și cămine de nefamiliști din zonă. Am avut 630-650 de angajați pe lună. Le-am asigurat acestora casă, masă și transportul la și de la șantier”, a declarat pentru gândul Stefan Șerbu, director de șantier în cadrul UMB Grup, companie controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu.
Podul Calafat – Vidin. Întârzierile părții bulgare au costat România peste 5 milioane euro
Pe de altă parte, un alt proiect care trebuia dat în folosință în urmă cu aproximativ doi ani, podul Calafat-Vidin, va fi inaugurat miercuri de primul-ministru Victor Ponta, alături de omologul său bulgar, Boyko Borisov, potrivit unui anunț făcut de Biroul de Presă al Guvernului. Podul a fost construit în parteneriat de statul bulgar și statul român.
La eveniment și-a anunțat participarea și Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională, și ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ovidiu Silaghi.
Podul Calafat-Vidin, construit în parteneriat de statul bulgar și statul român, este în întârziere cu circa doi ani față de termenul de finalizare estimat inițial.
Citește și Bulgarii vor încă trei poduri peste Dunăre. Când va fi deschis cel dintre Calafat și Vidin. GALERIE FOTO
În prezent, lucrările proiectului aparținând părții române sunt finalizate în proporție de 95% (din luna septembrie 2011).
„În ceea ce privește lucrările executate de partea română, s-a impus suspendarea lor din cauza prelungirii termenului de execuție pentru proiectul bulgar, neexistând posibilitatea de alimentare cu energie electrica a liniei catenare și implicit a efectuării probelor aferente căii ferate. De asemenea, întârzierile părții bulgare au condus la o creștere a valorii proiectului părții române cu peste 5 milioane euro (aferente lucrărilor de conservare, organizare de șantier, paza, precum și pentru prelungirea serviciilor de consultanța), pe care partea română trebuie să le suporte din bugetul de stat”, se arată într-un comunicat remis gândul de biroul de presă al Guvernului.
Valoarea totală a investiției este de 340 de milioane de euro, dintre care 225,8 milioane euro revin părții bulgare, iar restul celei române.
Lungimea totală a podului va fi de 1.791 de metri.Firma constructoare a podului este FCC Construccion din Spania.Podul va avea două benzi rutiere pe fiecare sens de mers, o linie de cale ferată, două trotuare și o pistă pentru bicicliști.
Podul peste Dunăre între Calafat și Vidin va avea un trafic estimat de 100.000 de vehicule în primul an de la punerea în funcțiune, urmând ulterior ca traficul să crească.
Citește și Podul peste Dunăre, care va uni localitățile Calafat și Vidin, va fi gata în ianuarie 2013
Singurul pod peste Dunăre între Bulgaria și România și pe care se poate circula în prezent este cel de la Giurgiu-Ruse, care a fost finalizat în 1954.
Stadiul lucrărilor pe șantiere de autostrăzi
Cele mai importante zece șantiere de autostrăzi au înaintat în medie cu 4,4% în intervalul 1 august – 1 septembrie, potrivit unei analize a Ziarului Financiar, pe baza datelor transmise de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).
Ritmul cu care au înaintat aceste șantiere este ceva mai mic comparativ cu cele înregistrate în lunile precedente, iunie și iulie, când autostrăzile avansau, în medie, cu circa 5%.
Pe lista șantierelor care înaintează foarte încet se află Suplacu de Barcău-Borș, ultimul tronson din autostrada Transilvania pe care americanii de la Bechtel îl mai construiesc. Șoseaua a înaintat cu 0,13% în ultima lună de vară și cu mai puțin de 1% în tot anul 2012.
Deși are ca termen estimativ de finalizare luna aprilie a anului viitor, primul lot al autostrăzii Nădlac-Arad (22,2 kilometri) înaintează de asemenea foarte greu: doar 1,1% în luna august, iar stadiul fizic general se ridica la începutul primei luni de toamnă la doar 7,2%, potrivit monitorizării realizate de Ziarul Financiar.
Cele patru loturi de pe autoÂstrada Orăștie-Sibiu în luna august au înaintat cu cel mult 2%.
Unul dintre motivele pentru încetinirea ritmului lucrărilor este legat de lipsa resurselor de finanțare. Deși Victor Ponta a declarat că nu a fost tăiat nici un ban de la CNADNR, compania a terminat resursele alocate de la buget, iar Guvernul caută în prezent noi resurse pentru a plăti datoriile către constructori.
Între proiectele pentru care CNADNR nu mai are resurse de finanțare de la bugetul de stat se numără tronsonul de autostradă București-Ploiești, mai exact secțiunea București-Moara Vlăsiei (între km 6,5 și km 19,5), precum și cei 32 de km ai proiectului de lărgire la 4 benzi a Centurii București Sud, care este împărțit pe trei sectoare.
Una dintre firmele care lucrează pe Centura București Sud, mai exact pe sectorul 1 din aceasta, este Delta ACM, controlată de omul de afaceri Florea Diaconu. „S-a dat ordinul de începere a lucrărilor”, a declarat pentru gândul Florea Diaconu, însă el a declarat recent pentru Ziarul Financiar că, în condițiile în care deocamdată centura nu are finanțare, firma sa va fi nevoită să oprească lucrările.
Din sinteza bugetului Ministerului Transporturilor reiese că în acest an alocările pentru modernizarea centurii rutiere a Capitalei se mai ridică la doar circa 12,8 milioane de lei (2,9 milioane de euro), în condițiile în care la începutul anului pentru această șosea se alocaseră 209,4 milioane de lei (47,6 milioane de euro).