De ce a fost amânată NOUA CONSTITUȚIE pentru la anul. ANALIZĂ GÂNDUL

Povestea „Revizuirea Constituției” a început ca o promisiune a USL, fiind inclusă în programul de guvernare. În februarie 2013 însă, ideea a căpătat contur: s-a înființat comisia specială pentru revizuire, condusă de președintele PNL, Crin Antonescu. Astfel, cei 23 de membri ai comisiei, alături de Forumul Constituțional, au început dezbaterile, au venit cu propuneri, au amendat actuala formă a Constituției până în vara lui 2013. Pe 19 iunie, comisia specială s-a putut lăuda cu un produs finit: primul proiect de revizuire finalizat.

La vremea respectivă, premierul Victor Ponta estima că în septembrie proiectul va intra în dezbaterea Parlamentului, anticipând un referendum în toamna aceluiași an. În iulie însă, prima lovitură a venit de la Consiliul Legislativ, care a desființat textul propus de comisie. Pe lista problemelor, scoaterea președintelui din puterea executivă, limitarea drepturilor cetățenești și aspecte care nu ar trebui să se găsească la nivel constituțional.

Un alt aspect care a dat peste cap planurile USL privind referendumul pentru revizuirea Constituției a fost și legea referendumului. La propunerea deputatului PSD Florin Iordache, Parlamentul a adoptat, în mai, legea prin care cvorumul de prezență în cazul referendumului era redus de la 50% la 30%. Tocmai pentru a-și sublinia deplinul dezacord, Traian Băsescu, mai întâi, a retrimis legea în Parlament și, mai apoi, a contestat-o la CCR. Decizia finală a Curții a venit la începutul lui decembrie, iar șeful statului a profitat de fiecare dintre cele zece zile avute la dispoziție pentru a trage de timp, promulgând-o abia pe 14 decembrie. Potrivit CCR, reglementarea privind cvorumul de 30% se aplică după un an, adică din decembrie 2014.

Nica: „La europarlamentare se făcea cu prag de 50% și e riscant să joci pe acest prag”

După finalizarea etapei a doua de dezbateri pe modificarea legii fundamentale, USL părea că s-a decis: referendum pe 25 mai, la un loc cu europarlamentarele. Numai că și această varianta a picat. Ruperea USL, cvorumul de 50%, o nouă listă de priorități și piedicile puse de Traian Băsescu sunt câteva dintre motivele pentru care procesul de revizuire a Constituției intră în stand-by, cel puțin în 2014.

„La europarlamentare se făcea cu prag de 50% și e riscant să joci pe acest prag. A fost doar o idee, nu s-a stabilit, a fost o variantă a USL-ului de atunci. Dar ce spune USL-ul de acum? În teritoriu încă există USL„, explică pesedistul Ciprian Nica, pentru gândul. Chiar și așa, el nu-i pune cruce încă proiectului. „Nimic nu moare”, comentează el.

Pe de altă parte, senatorul PSD Ioan Chelaru bagă proiectul de revizuire într-un con de umbră, preferând să „se lucreze mai puțin vizibil”. Concret, pesedistul susține că în 2014, în contextul alegerilor europarlamentare și prezidențiale, revizuirea legii fundamentale va consta mai mult în dezbateri publice cu mediul academic. „În 2014 nu cred că mai putem discuta de un referendum pentru Constituție”, a declarat el pentru gândul.

„Eu cred că anul acesta, care este foarte încărcat, toată lumea va fi concentrată pe alegeri, nu cred că mai putem discuta de trecerea prin Parlament a unui proiect de revizuirea. Putem discuta de finalizarea proiectului de către comisie și la începutul sesiunii din februarie 2015 să putem intra în Parlament. Între timp, proiectul rezultat va fi în continuare supus dezbaterii publice„, a explicat el.

Procesul de revizuire n-a durat mult, mai spune el. „La o Constituție se lucrează ani de zile”. Multiplele amânări, în viziunea lui, au fost provocate nu neapărat de scandalurile din mediul politic, cât de tărăgănarea făcută de președinte cu legea referendumului.

„Are (n.r.- o vină și Traian Băsescu), dar asta e, ne-am învățat cu el, președintele ne pune piedici până în ultimul moment, dacă nu e un proiect în care este implicat sau să-i aparțină cuiva din jurul lui, nu-i bun . Foarte multe amânări au fost generate nu neapărat de ruperea USL, ci de legea referendumului, modificată de CCR și care ne-a obligat să schimbăm pe parcurs foaia în privința termenelor”, a explicat Chelaru.

Mai mult, nici măcar nu se declară mulțumit de rezultate. „Textul poate fi îmbunătățit”, precizează senatorul. Însă compromisurile politice i-au făcut pe membrii comisiei speciale să nu ia întotdeauna cele mai potrivite decizii. „Am avut nevoie de votul a două treimi dintre membrii comisiei, anumite texte am fost nevoiți să le modificăm tocmai pentru a întruni numărul de 16 voturi. Ca să nu mai spun că după ce inițial au participat la dezbateri, reprezentanții unor partide din opoziție au făcut un spectacol și au refuzat să mai participe la lucrări”, a punctat vicepreședintele comisiei speciale.

„Ce urmează?”, îl întrebăm. O nouă serie de întruniri ale comisiei, o nouă serie de dezbateri, totul pentru a pune textul Constituției revizuite în acord cu exigențele CCR, Consiliului Legislativ și ale Comisiei de la Veneția.

„Vom elimina toate cele 26 de texte care au fost găsite neconstituționale de către CCR, ca urmare a încălcării articolului 152. Apoi, pe fiecare articol la care s-au făcut observații vom discuta. Nu vom putea face textele chiar să răspundă tuturor, uneori exigențele sunt atât de mari încât nici n-ar trebui să mai facem texte. Vom răspunde pe cât posibil la cerințele celor două comisii”, a întărit Chelaru.

Pe lângă aceste ședințe ale comisiei speciale, vor fi organizate și dezbateri publice și sesiuni de comunicări științifice cu personalități din mediul academic.

Antonescu: „Urmează o decizie politică pe care nu mai pot eu s-o prefigurez”

Pe de altă parte, liderul PNL Crin Antonescu, a declarat, miercuri, că este hotărât să finalizeze lucrările pentru redactarea proiectului de modificare a legii fundamentale, însă decizia organizării referendumului este una politică.

„Eu, ca președinte al acestei Comisii de revizuire, țin să vă spun că sunt perfect hotărât să ducem la bun sfârșit activitatea Comisiei, și asta se poate întâmpla în foarte scurt timp, avem acum prevederile pe observațiile Curții Constituționale, le vom adopta fără nici un fel de îndoială. După, urmează o decizie politică pe care nu mai pot eu s-o prefigurez și de care nu mai sunt eu în calitate de președinte al Comisiei responsabil și anume dacă și când acest proiect încheiat de Comisie intră în dezbaterea Parlamentului, plenului Camerelor, el trebuind să fie urmat la încheierea sa în Camere de un referendum în cel mult 30 de zile de la votul din Parlament”, a declarat Antonescu.

Președintele liberal a mai precizat că decizia asupra momentului votului din Parlament asupra revizuirii este „o decizie politică”, pe care nu poate să o ia el sau doar PNL.

„Vom discuta și cu celelalte grupuri politice și este o decizie care în fond presupune două opțiuni: fie mergem într-un referendum sub condiția în vigoare a unui prag de 50 la sută, cu șanse minime de a putea promova proiectul Constituției revizuite, fie amânăm organizarea acestui referendum și implicit calendarul dezbaterii în Parlament pentru momentul în care prevederile legii referendumului în vigoare vor putea fi aplicate și la pragul de 30 la sută, deci undeva în anul 2015”, a mai spus președintele PNL.

„Anul 2015 va fi un an plin legat de Constituție și în toamnă putem să ne gândim serios la organizarea unui referendum pentru revizuire„, conchide el.

Marile probleme ale Constituției, în varianta CCR

După un final furtunos de an, în contextul scandalului din USL, la începutul lui 2014 revizuirea Constituției a părut că intră în linie dreaptă. Liderii social-liberali au stabilit ca referendumul pentru revizuirea Constituției să aibă loc odată cu europarlamentarele, fiind încă indeciși dacă să-l organizeze într-o singură zi sau în două.

Însă nici punctele de vedere primite de la Comsia de la Veneția și de la Curtea Constituțională nu au ajutat la grăbirea procesului de revizuire. În februarie 2014, CCR a anunțat că 26 de articole sunt neconstituționale, printre care și cel privind traseismul politic, cel legat de drepturile minorităților, prevederea referitoare la folosirea probelor ilegale în instanță, dar și modul de desemnare a premierului, după alegerile parlamentare.

„Nu e o lege organică despre care să spui dacă e constituțională sau nu, e vorba de modificarea Constituției care se va decide prin referendum”, a răbufnit deputatul PSD Ciprian Nica, membru în comisia specială, contactat de gândul.

Așa că, în februarie 2014, membrii comisiei speciale s-au pus din nou pe treabă și au refăcut textul propus, astfel încât să fie în acord cu cerințele CCR și ale Comisiei de la Veneția. Numai că marile probleme ale noii Constituții nu au fost rezolvate pe deplin. Așa cum a ieșit după etapa a doua de dezbateri, proiectul de revizuire îi permite președintelui statului să inițieze un referendum, fără a mai avea nevoie de aprobarea Parlamentului.

Art.90. (1) Președintele României sau cel puțin 250.000 de cetățeni cu drept de vot pot cere poporului să-și exprime voința, prin referendum, cu privire la probleme de interes național, cu excepția celor referitoare la revizuirea Constituției”.

„Inițierea referendumului se aprobă de Parlament, prin hotărâre, cu votul majorității membrilor săi”, a fost eliminată.

O altă prevedere puternic criticată a fost și cea care transforma Parlamentul în forul suprem de dezbatere și de decizie. După dezbaterile din februarie 2014, parlamentarii au decis să renunțe de această dată la amendament, alegând să rămână la actuala formă a articolului din Constituție.

Probabil cea mai contestată modificare la legea fundamentală este cea privind desemnarea premierului, care a rămas, de altfel, nerezolvată. Așa cum este prevăzut în proiectul de revizuire (art. 103, alin. 1-6), președintele României este scos din acest proces, având simplul rol de a accepta propunerile făcute de partidul sau alianța care a câștigat alegerile parlamentare. Ori, acest articol este puternic criticat de Curte. Potrivit motivării deciziei CCR, prin această prevedere se „instituie un monopol al partidului politic sau alianței politice participante la alegeri care a obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare, fără a deține majoritatea absolută”. Totodată, CCR susține că acest articol instituie un „mecanism constrângător în privința libertății de acțiune a partidelor politice parlamentare” și că procedura de desemnare a premierului este astfel „rigidizată excesiv” și „nu acoperă toate ipotezele constituționale posibile”

Referitor la sancțiunile prevăzute în proiectul de revizuire privind traseismul politic, CCR își exprimă, din nou, dezacordul. Deși parlamentarii s-au lăudat că, prin aceste modificări, vor să descurajeze migrația parlamentară, sancționându-l pe deputatul sau senatorul care își schimbă partidul prin pierderea mandatului, Curtea subliniază faptul că acest articol este în afara limitelor revizuirii.

„Încercam să punem o stavilă flagelului traseismului politic, care viciază practic rezultatul alegerilor parlamentare din România, a devenit deja obicei. Dacă asta a fost socotită încălcarea limitării revizuirii, renunțăm. Alte observații ale Curții sunt pur și simplu ipoteze sau opțiuni și acolo cred că până la urmă, atâta vreme cât nu încalcă limitele revizuirii, dreptul legiuitorului rămâne acela de a face opțiuni constituționale și nu al Curții”, a comentat Antonescu.

Folosirea probelor obținute ilegal doar atunci când sunt în favoarea acuzatului, amendament adoptat în a doua rundă de dezbateri, pune din nou probleme. Judecătorii CCR consideră însă că introducerea conceptului de probe obținute ilegal încalcă actualele principii constituționale.

Nici amendamentul care permite ca judecarea parlamentarilor să se facă doar la instanțele de judecată competente, și nu la Înalta Curte de Casație și Justiție, nu este conform exigențelor Curții. După ce membrii comisiei speciale au scos din textul Constituției această prevedere, CCR atenționează că acest lucru este neconstituțional.