Deputații juriști îl apără pe Florin Pâslaru de ANI. Iordache: Comisia juridică a constat că nu se află în conflict de interese

Camera Deputaților va decide mâine dacă deputații Sergiu Andon și Florin Pâslaru își vor pierde sau nu mandatele de parlamentari, în urma avizelor date de Comisia juridică săptămâna trecută. În cazul lui Andon, avizul Comisiei a fost pentru demiterea deputatului. Referitor la cazul deputatului PSD Florin Pâslaru, Comisia juridică a constatat că nu există conflict de interese, menținându-și decizia luată în primăvară.

În martie, Agenția Națională de Integritate (ANI) a înaintat Camerei Deputaților un raport potrivit căruia deputatul se află în conflict de interese, ca urmare a avizării și angajării fiuluiu său la Biroul Parlamentar din cadrul circumscripției în care a fost ales. Florin Pâslaru a avut la dispoziție 15 zile pentru a contesta acest raport, lucru pe care nu l-a făcut, în condițiile în care reprezentanții ANI susțin că raportul a fost trimis către deputatul în cauză. Astfel, Pâslaru trebuia să își piardă automat mandatul de parlamentar, decizia de conflict de interese rămânând definitivă.

La momentul respectiv, Pâslaru a declarat că nu a primit raportul Agenției Naționale de Integritate, recunoscând totuși că l-a văzut la Comisia Juridică. „În niciun caz nu îmi voi da demisia din Parlament, este o chestie neadecvată din partea ANI, deoarece eu nu am primit raportul. Am văzut raportul în cadrul Comisiei Juridice, dar l-am văzut, nu mi s-a dat. Am atacat în contencios administrativ pentru anularea raportului ANI”, a declarat atunci Pâslaru.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Pe de altă parte, vicepreședintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, Florin Iordache, susține că deputatul Florin Pâslaru a prezentat o serie de documente prin care a dovedit faptul că nu a primit raportul ANI și că a contestat decizia Agenției, motiv pentru care comisia a constat că nu a fost conflict de interese în cazul lui.

„Florin Pâslaru nu a primit nicicând raportul de la ANI. El a aflat din presă ce s-a constatat în cazul său și ne-a prezentat toate solicitările pe care le-a făcut la ANI, vreo 3-4 parcă,  și la care nu a primit răspuns. La vremea aia, Pâslaru a contestat acea stare de conflict de interese constatată de ANI”, a declarat Iordache, contactat de gândul, adăugând că oricum Pâslaru nu și-ar fi pierdut mandatul, chiar dacă decizia ANI ar fi fost defintivă. Potrivit vicepreședintelui Comisiei juridice, cea mai gravă sancțiune pe care putea să o primească Pâslaru era excluderea de la lucrările Parlamentului pe o perioadă de 15 zile.

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat, luni, că Biroul Permanent a luat act de decizia Comisiei juridice referitoare la faptul că deputatul PSD Florin Pâslaru nu se află în conflict de interese și va transmite această hotărâre, ca informare, ANI.

„În legătură cu cererea în cazul domnului Florin Pâslaru, a fost o discuție în Biroul Permanent, nu este un conflict de interese, noi am luat act de raportul Comisiei juridice și vom transmite spre informare ANI”, a precizat Valeriu Zgonea.

Nici Comisia Europeană nu a stat deoparte în privința parlamentarilor aflați în incompatibilitate sau conflict de interese, reprezentanții CE recomandând, în iulie, prin raportul privind MCV, adoptarea unor proceduri clare prin care să nu mai protejeze parlamentarii aflați în incompatibilitate, conflict de interese sau acuzați de corupție la nivel înalt.

„Refuzul Parlamentului de a permite începerea urmăririi penale în astfel de cazuri determină o imunitate de facto la urmărirea penală, ceea ce blochează cursul justiției. Începând din 2007, mai mulți parlamentari, printre care și un fost prim-ministru, au fost protejați de urmărirea penală în urma refuzului Parlamentului de a permite începerea urmăririi penale. Întrucât Parlamentul nu își motivează refuzurile de a permite începerea urmăririi penale, obiectivitatea hotărârilor este greu de stabilit. În plus, faptul că parlamentarii condamnați pentru infracțiuni grave, precum corupția, pot fi încă prezenți la ședințe afectează imaginea Parlamentului – în numeroase sisteme parlamentare există practica suspendării parlamentarilor trimiși în judecată în astfel de cazuri și practica excluderii acestora în cazul condamnării”, a transmis Comisia Europeană.