Numirea șefilor Parchetului General și DNA. Când a fost de acord Ponta cu Băsescu privind succesorul lui Morar

Președintele Traian Băsescu și ministrul Mona Pivniceru au o dispută juridică privind numirile procurorului general și a șefului DNA. Traian Băsescu susține că, potrivit Constituției, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să îi propună cele două nume. În replică, Mona Pivniceru susține că legislația este destul de clară și nu lasă loc de interpretări: procurorul general și șeful DNA sunt numiți de președinte la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM. Totodată, Victor Ponta îl acuză pe Traian Băsescu de inconsecvență pentru că cere schimbarea procedurii, dar chiar el declara public, în mai 2012, că procurorul general și șeful DNA trebuie numiți de CSM, iar în 2005 a atacat legea la Curtea Constituțională tocmai în acest sens.

În sedința CSM din 4 ianuarie, președintele Traian Băsescu a cerut CSM un punct de vedere neoficial privind numirea procurorului general și a procurorului șef al DNA. În esență, președintel a cerut CSM să spună dacă propunerile pentru cele două funcții trebuie să vină de la CSM sau de la Ministerul Justiției. „Avem un articol, 134, în Constituția României, care spune așa: >. Deci propunerea, la mine, conform Constituției, trebuie să vină de la CSM”, a declarat președintele. La finalul ședinței, într-un scurt dialog cu președintele, Mona Pivniceru a catalogat această idee drept un „dar grecesc”.

Articolul citat de președinte se referă însă la numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor care intră în sistem. Acest fapt fiind consemnat și într-un răspuns oficial transmis de către Ministerul Justiției, Parlamentului. Vezi aici explicațiile MJ din 2012

În acest moment, în vigoare este legea 303/2004 care la articolul 54 spune că procurorul general și șeful DNA „sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”. Președintele a recunoscut autoritatea acestei legi, dar, în opinia sa, acest articolul nu poate suprascrie prevederea constituțională a articolului 134. Președintele a lăsat să se înțeleagă că acest articol din statutul magistraților poate fi atacat la Curtea Constituțională.

„Sigur, avem o lege care pe această prevedere nu a fost atacată la Curtea Constituțională până acum. Eu nu am un termen în care să decid cu privire la cei doi procurori, dar aș vrea să știu punctul de vedere al CSM-ului, pentru că la Curtea Constituțională ea nu are dreptul să dea avize înainte de a fi un conflict, eventual. Sigur, mă pot adresa Curții Constituționale, dar înainte de orice, aș vrea să știu punctul de vedere al CSM-ului, pentru că prevederea de la 134 nu lasă dubii și pe mine mă surprinde că până acum nu au reacționat alte structuri și chiar procurorii pe tema asta”, a precizat președintele.

CSM: Procurorul general și șeful DNA trebuie propuși de Consiliu

Dilema privind numirea procurorului general și a șefului DNA a fost tranșată de CSM încă din septembrie 2012. În plenul CSM din 18 septembrie 2012 a fost prezentat un punct de vedere al Direcției Legislative care spune în mod clar că procurorul general și șeful DNA să fie aleși de către Consiliul Superior al Magistraturii.

În raportul Direcției Legislative se menționează că propunerile pentru funcțiile de conducere stipulate din cadrul Ministerului Public (șeful DNA, procurorul general) să fie formulate de către CSM în urma analizei în cadrul secției pentru procurori. „Această soluție corespunde din punct de vedere legislativ identității de statut a magistraților judecători și procurori și rolului CSM de garant al independenței justiției și nu ar afecta în niciun fel autoritatea ministrului Justiției asupra procurorilor”, se mai arată în document. CSM arată, într-un comunicat public, că a însușit criticile Direcției Legislative.

Astfel, solicitarea președintelui ca CSM să își exprime un punct de vedere este redundantă, având în vedere că există deja un punct de vedere oficial exprimat de consiliu.

Pivniceru spune că procedura nu poate fi modificată

Ministrul Justiției i-a răspuns, luni, 7 decembrie, președintelui Băsescu și a explicat că procedura nu poate fi modificată și că articolul 54 din legea 303/2004 a fost deja verificat de Curtea Constituțională. Ministerul condus de Mona Pivniceru susține că susține că articolul 134 din Constituție se referă la intrarea în magistratură și nu la numirea procurorului general și a șefului DNA. „Textul constituțional analizat are în vedere atribuția Președintelui de a învesti în funcție magistrații, judecători și procurori, cu consecința dobândirii inamovibilității, respectiv a stabilității, urmată de exercitarea atribuțiunilor specifice autorității judecătorești. În mod simetric, Președintele României are și atribuția eliberării din funcție a judecătorilor și procurorilor”, se arată într-o analiză a MJ.
Vezi aici expunerea Ministerului Justiției

În mai 2012 Ponta a fost de acord cu Băsescu

Într-o intervenție la post de televiziune premierul Ponta a declarat că procedura actuală care implică ministrul Justiției nu poate fi schimbată. „Dacă președintele s-a răzgândit, nu știu ce facem. Răzgândim și legea?”, a declarat Ponta. În mai 2012 premierul era însă de altă părere.

Pe 18 mai, într-o emisiune televizată, premierul Victor Ponta a declarat că este adeptul ideii ca procurorul general și șeful DNA să fie numiți de către Consiliul Superior al Magistraturii. „Am o părere pe care mi-o susțin și anume că în viitor procurorul general și șeful DNA trebuie să fie numiți doar de CSM, fără președinte și fără ministrul justiției”, spunea Victor Ponta. El a afirmat că din procedura de numire în cazul celor două funcții trebuie eliminat elementul politic. „Am imaginea că foarte curând va trebui să revenim la sistemul pe care l-am promovat, dacă nu mă înșel, în 2004 – când domnul Diaconescu era ministru al Justiției – acela în care atât procurorul general, cât și șeful DNA să nu mai aibă nicio legătură în ceea ce privește numirea nici cu ministrul justiției, care inevitabil este o funcție politică, nici cu președintele țării, care e o funcție hiperpolitică, și să aibă legătură doar cu CSM-ul”, susținea Victor Ponta în aceeași emisiune televizată

Istoricul procedurii criticate acum de președinte

2005 CCR spune că procurorul general și șeful DNA să fie numiți de președinte, propuși de MJ cu aviz de la CSM. Procedura actuală a fost conscarată în legea 303/2004 în 2005, fiind inclusă într-un pachet legislativ inițiat de către fostul ministru al Justiției Monica Macovei. Procedura a fost atacată la Curtea Constituțională de către deputații PSD inclusiv de către Victor Ponta și Adrian Năstase. Curtea Constituțională a decis în 2005 că articolul 54 din lege care spune că procurorul general și șeful DNA „sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii” este constituțional.

2008 Rodica Stănoiu propune și Senatul aprobă ca procurorul general și șeful DNA să fie numiți de CSM. În 2008, Senatul a aprobat modificarea legii 303/2004 prin care președintele este eliminat din circuitul numiri șefului DNA și a procurorului general. Modificarea aprobată avea următorul conținut: „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Ministerului Justiției, cu avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”

Modificarea a fost atacată la CCR de către grupul parlamentar PDL. Judecătorii CCR au declarat neconstitutionala legea adoptata de Senat, prin care numirea în funcții de conducere a procurorilor era făcuta de CSM, la propunerea ministrului Justiției. Astfel că procedura a rămas aceeași cu cea stabilită de Monica Macovei în 2005.

Delegarea lui Morar acoperită până în aprilie

În final, efectul disputei dintre președinte și Mona Pivniceru pe maginea numriri celor două funcții cheie din sistemul judiciar pare să aibă un singur efect: prelungirea mandatului de interimar a lui Daniel Morar la Parchetul General. După ce CSM a avizat negativ propunerile Monei Pivniceru pentru DNA (Ioan Irimie) și Parchetul General (Tiberiu Nițu), președintele trebuie să decidă dacă îi numește sau nu pe cei doi. De altfel chiar președintele Băsescu a declarat că nu se va grăbi cu răspunsul său privind numirea celor doi.

„Eu nu mă voi grăbi cu aprobarea sau respingerea celor două propuneri, dar aș vrea să știu un punct de vedere de la dumneavoastră în zilele următoare, pentru că nu am termen, nu am termen, iar delegările care sunt făcute ne acoperă până prin luna aprilie”, a declarat președintele Băsescu