Un autoturism nou cu o valoare între 25.000 euro și 30.000 de euro și o sumă între 30.000 euro și 40.000 euro pentru „sesiuni de instruire oficială în țară/străinătate” a unor angajați ai Companiei Naționale pentru Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) sunt câteva dintre cerințele pe care va trebui să le îndeplinească firma de consultanță care va câștiga licitația pentru reactualizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Comarnic-Brașov (58 km).
Condițiile menționate au fost introduse de CNADNR la începutul lunii septembrie în caietul de sarcini, modificând astfel documentația de licitație lansată în luna mai a.c.
Cel mai mare proiect PPP
Autostrada Comarnic-Brașov – „Autostrada Zăpezii” – ar fi fost primul mare proiect construit prin parteneriat public-privat (PPP). Prima tentativă de construcție a tronsonului Comarnic-Brașov datează din 2004, de pe vremea Guvernului Adrian Năstase, o altă încercare fiind făcută în 2010, ambele eșuate. În luna mai a.c. CNADNR a anunțat lansarea unei licitații pentru reactualizarea studiului de fezabilitate aferent autostrăzii, dar licitația a fost amânată de mai multe ori, în urma contestațiilor depuse la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) de trei case de avocatură.
Avocații au contestat atât condiția introdusă în caietul de sarcini în septembrie – autoturismul nou și bugetul pentru sesiuni de instruire – precum și alte criterii „nelegale” de atribuire impuse de CNADNR, cum ar fi cel care se referă la experiența pe care ar trebui să o aibă în domeniul parteneriatului public-privat (PPP) câștigătorul licitației. Avocații au motivat că în România nu a fost realizat nici un proiect de PPP pentru autostrăzi, așadar criteriile de experiență în PPP cerute de CNADNR sunt considerate nerealizabile de către casele de avocatură.
Premierul, iritat de blocarea procedurilor
Astfel că CNADNR a fost nevoită să amâne de mai multe ori în acest an licitația pentru desemnarea consultantului pentru reactualizarea studiului de fezabilitate. După desemnarea consultantului, CNADNR va trebui să organizeze o nouă licitație pentru desemnarea constructorului. Directorul general al CNADNR a estimat recent pentru gândul că lucrările de construcție la Comarnic-Brașov ar putea începe în 2014.
Miercuri, premierul Victor Ponta și-a arătat nemulțumirea față de blocarea procesului de licitație pentru Comarnic-Brașov, solicitând conducerii Ministerelor Transporturilor, Finanțelor, Justiției și Secretariatului General al Guvernului să găsească o soluție pentru reluarea licitației la autostrada Comarnic-Brașov. El a arătat că „birocrația politică” și Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) au blocat această procedură.
În schimb, CNSC se apără și spune că CNADNR întârzie cu trimiterea documentelor necesare, în timp ce șeful CNADNR dă vina pe casele de avocatură care „pun presiune”, el dând asigurări că nu intenționează să modifice criteriile referitoare la experiența în domeniul PPP pe care consultantul trebuie să o aibă pentru a fi desemnat câștigător.
Cerința CNADNR pentru consultant: un autoturism nou de 25.000- 30.000 euro și buget de 40.000 de euro pentru instruirea personalului CNADNR
„Fără a aduce atingere celor prevăzute în contractul de servicii, Consultantul va pune la dispoziția Unității de Implementare a Proiectului (UIP), din cadrul CNADNR, dedicată exclusiv implementării acestui Proiect pe întreaga durată a contractului de servicii, un autoturism nou cu o valoare între 25.000 euro și 30.000 euro„, se arată în modificările aduse de CNADNR la caietul de sarcini pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Comarnic-Brașov.
Sursa: CNADNR//Modificarea nr 2 la documentația de atribuire
Documentul precizează că autoturismul va fi pus la dispoziția UIP în termen de 60 de zile de la semnarea contractului de servicii, iar costurile legate de întreținere, asigurări, combustibil, servicii, pentru autoturismul respectiv vor fi suportate de consultant.
În plus, „Consultantul va asigura instruire la locul de muncă omologilor de la Beneficiar (CNADNR n.r.) precum și sesiuni de instruire oficială în țară/străinătate, în special în domeniile privind contractele de concesiune/PPP și gestionarea proiectelor și a contractelor. Programul de instruire va fi propus Beneficiarului la o dată ulterioară, în cursul desfăsurării activităților Consultantului și va fi discutat integral cu Beneficiarul în acel moment. În acest scop, Consultantul va asigura un buget propriu pentru instruire cuprins între minim 30 000 Euro si maxim 40 000 euro fără TVA”, menționează modificarea adusă caietului de sarcini.
Sursa: CNADNR//Modificarea nr 2 la documentația de atribuire
Directorul general al CNADNR: „Este o greșeală. Va fi eliminată mâine”
Întrebat de gândul dacă o asemenea cerință este una uzuală în astfel de proceduri de licitații, Ovidiu Constantinescu, PR Manager la casa de avocatură Boștină și Asociații, a evitat un răspuns direct, declarând că „am depus o nouă contestație la CNSC pentru că în caietul de sarcini sunt chestiuni care nu au legătură directă cu proiectul propus”.
„Este o greșeală. Va fi eliminată mâine”, a declarat pentru gândul directorul general al CNADNR, Mircea Pop, întrebat de ce a fost introdusă în caietul de licitații condiția privind punerea la dispoziția CNADNR a unui autoturism nou și a unui buget pentru instruirea personalului companiei.
Citește și Ponta: Birocrația politică a blocat licitația pentru autostrada Comarnic-Brașov. Ministerul Transporturilor să prezinte săptămâna viitoare o soluție
Epopeea construcției autostrăzii Comarnic-Brașov
Autostrada Comarnic-Brașov, denumită și Autostrada Zăpezii, ar fi fost primul mare proiect care ar fi fost construit prin PPP. Epopeea construcției tronsonului de autostradă Comarnic-Brașov a început în urmă cu opt ani, pe vremea Guvernului Adrian Năstase.
– În 2004 pentru tronsonul Comarnic-Predeal fusese selectată compania franceză Vinci, iar pentru segmentul Predeal-Brașov fusese ales Ashtrom-Roichman, Israel. La acea vreme Comisia Europeană a transmis autorităților un punct de vedere în care se arăta că legislația privind parteneriatul public-privat (PPP) nu este suficient de clară și că trebuie refăcută. Astfel că Guvernul de atunci nu a mai semnat contractele de construcție cu constructorii selectați.
– O a doua tentativă de construcție a tronsonului Comarnic-Brașov a avut loc în 2010. Ministerul Transporturilor selectase asocierea Vinci (Franța)-Aktor (Grecia) pentru concesiunea segmentului Comarnic-Brașov. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunțat atunci că a anulat contractul de construcție a autostrăzii pentru că statul român nu ar fi acceptat anumite clauze, situație care a făcut imposibilă asigurarea finanțării.
Citește și AUTOSTRADA COMARNIC-BRAȘOV se înfundă din nou în birocrație: cât de greu e să construiești în România 55 de kilometri de autostradă
Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, declara în 2010 pentru gândul că, pentru că nu au reușit să facă rost de bani, constructorii străini au încercat să prelungească termene și să modifice substanțial obligațiile de plată.
„N-au insistat să prelungească termene, au venit și au zis cu voce mică să mai lungim, că n-au de unde să facă rost de bani. Eu le-am spus: dom`ne, ce vreți voi nu-i posibil, că vine DNA și facem pușcărie. I-am spus unuia de acolo în franceză celebra expresie «PMP», adică Police – Menottes – Prison (poliție – cătușe – pușcărie – n. red.)”, a declarat la acea vreme pentru ministrul Radu Berceanu.
– În luna martie a acestui an, proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov a fost inclus de Guvernul Boc pe lista proiectelor prioritare în regim PPP, alături de alte proiecte de autostradă: Sibiu-Pitești (116 km), autostrada Ploiești-Buzău-Focșani (133 km), centura de sud a Capitalei și centura de nord a Capitalei, ambele în regim de autostradă, și autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni (307 km).
În 2011, în cadrul emisiunii „România, te iubesc”, difuzată la ProTv, se arăta care ar fi fost unul dintre motivele pentru care s-a blocat construcția autostrăzii Comarnic – Brașov.
Citește și Restricția de viteză de 100 km/h de pe Autostrada A3 București-Ploiești, ridicată de către autorități
Nemulțumirile caselor de avocați
– Boștină și Asociații au solicitat, încă din primăvara acestui an, Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) să oblige CNADNR să modifice în documentația de atribuire a contractului pentru alegerea consultantului anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinească ofertantul.
Astfel, ofertantul trebuie să facă dovada că a prestat în ultimii 5 ani cel puțin un contract de servicii de consultanță al cărui obiect trebuie să conțină și atribuirea unui contract de concesiune/Parteneriat Public Privat (inclusiv închiderea financiară aferentă) pentru construcție nouă și /sau reabilitare de autostradă, iar valoarea serviciilor prestate, aferente atribuirii (inclusiv inchiderea financiară aferentă) acestui contract de concesiune /PPP să fie de minim 10.000.000 lei fara TVA”, se arată în cerințele stabilite de CNADNR.
– Solicitarea prezentării unui contract de consultanță având ca obiect atribuirea unui contract de concesiune/PPP pentru construcția nouă și/sau reabilitarea de autostradă este considerată discriminatorie de Dragomir și Asociații. Avocații au motivat prin faptul că în România încă nu s-a derulat practic nici un contract PPP pentru autostrăzi.
„Se observă că Autoritatea Contractantă (CNADNR n.r.) a solicitat că team leaderul propus să aibă studii de PPP Specialist. În opinia noastră această cerință este restrictivă și nu poate fi îndeplinită cu ușurință de către majoritatea operatorilor economici”, se arată în contestația depusă de Dragomir și Asociații. Casa de avocatură cerea CNSC să oblige CNADNR să elimine prevederile nelegale din documentația de atribuire și prelungirea perioadei de depunere a ofertelor.
În luna mai și Rațiu & Rațiu – societatea civilă de avocați a depus o contestație la CNSC care vizează în principal aceleași aspecte sesizate și de celelalte două case de avocatură.
CNSC acuză CNADNR că întârzie cu actele, CNADNR dă vina pe casele de avocatură care „pun presiune”
CNADNR a amânat de patru ori în acest an termenul până la care pot fi depuse ofertele în cadrul licitației pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Comarnic-Brașov.
Termenul inițial era 26 iunie, fiind amânat pentru 28 august, apoi pentru 5 septembrie, iar ulterior pentru luna octombrie.
Amânările au survenit în urma contestanțiilor depuse la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) de către trei case de avocatură: Dragomir și Asociații – societate civilă de avocați, Boștină și Asociații SPRL și respectiv Rațiu & Rațiu – societate civilă de avocați.
Acestea au acuzat criteriile prevăzute de CNADNR în documentația de atribuire ca fiind „restrictive și disproporționate” raportat la scopurile urmărite, solicitând Companiei de autostrăzi eliminarea „prevederilor nelegale” din documentația de atribuire.
Cea mai recentă contestație a fost depusă la CNSC de Boștină și Asociații. „Pe 17 septembrie casa de avocatură (Boștină și Asociații) a depus la CNSC o contestație. Pe 18 septembrie, CNSC a trimis la autoritatea contractantă – CNADNR – o adresă prin care solicita să îi fie trimis dosarul achiziției publice. De pe 18 septembrie și până în prezent autoritatea contractantă nu a trimis CNSC datele solicitate”, ne-au declarat surse din CNSC.
Citește și Francezii de la Vinci au câștigat în Marea Britanie primul contract cu finanțare privată pentru 430 de km de autostradă
Pe de altă parte, Mircea Pop, directorul general al CNADNR, se arată încrezător că CNSC va da câștig de cauză Companiei de Autostrăzi în ce privește contestațiile depuse de casele de avocatură. „Așteptăm decizia CNSC care ne va fi favorabilă. Am mai câștigat odată la CNSC, pe același subiect. Casele de avocatură pun presiune și vor ca noi să modificăm condițiile de atribuire. Vor ca noi să nu cerem ca firma de consultanță (care va reactualiza studiul de fezabilitate la Comarnic- Brasov n.n.) să aibă experiență în domeniul parteneriatului public-privat, vor ca firma de consultanță să fie doar consultant financiar. Noi nu vom modifica aceste condiții”, a declarat pentru gândul Mircea Pop.