FMI: România ar putea avea în 2013 o CREȘTERE ECONOMICĂ MAI MARE decât a Poloniei, singurul stat UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei

România ar putea înregistra în 2013 o creștere economică mai mare, pentru prima dată după 2008, decât cea a Poloniei, singurul stat UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei, potrivit prognozelor Fondului Monetar Internațional (FMI).

Fondul a menținut pentru România estimările, de 0,9% pentru anul în curs și 2,5% pentru anul următor, anunțate de misiunea aflată la București la mijlocul lunii august pentru a șasea evaluare din cadrul acordului preventiv în derulare cu autoritățile române.

FMI se așteaptă ca economia Poloniei să urce cu 2,4% în acest an și cu 2,1% anul următor, se arată în raportul Perspective Economice Globale 2012.

România a înregistrat ultima creștere mai mare decât Polonia în 2008, anul acutizării crizei financiare la nivel global, când economia a avansat cu 7,3%, față de 5,1% în cazul polonezilor.

Pentru România au urmat doi ani de contracție, 6,6% în 2009 și 1,6% în 2010, timp în care Polonia s-a menținut pe creștere, cu 1,6%, respectiv 3,9%. Anul trecut, când România a avut un avans economic de 2,5%, Polonia a crescut cu 4,3%.

De ce am putea întrece Polonia la creștere economică

Faptul că România ar putea depăși Polonia se datorează în mare măsură încetinirii economiei poloneze. FMI a revizuit estimarea de creștere economică pentru cea mai mare țară din estul UE mai puternic decât cea pentru România. În raportul din aprilie, Fondul estima o majorare a PIB de 3,2% pentru Polonia și 3% pentru România, revizuite la 2,1% pentru Varșovia și 2,5% pentru București.

Economia Poloniei încetinește, din cauza crizei datoriilor din zona euro și a măsurilor de control al cheltuielilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% anul următor, conform cerințelor UE.

La nivelul Europei, FMI se așteaptă la un avans foarte redus, de numai 0,1% în acest an, cu o contracție de 0,4% în zona euro, ca urmare a efectelor crizei datoriilor suverane. Anul următor, economia europeană ar urma să crească cu 0,8%, iar cea a uniunii monetare cu 0,2%.

„Presiunea financiară de la periferia zonei euro s-a amplificat. Recesiunea din majoritatea țărilor de la periferie afectează alte economii din regiune, având în vedere legăturile comerciale și financiare puternice. Creșterea robustă din Rusia a compensat parțial, pentru statele Europei emergente, cererea mai slabă din zona euro”, se arată în raportul FMI.

Europa emergentă, categorie în care FMI include și România, a fost afectată puternic în ultimul an de criza din zona euro, inclusiv prin dezintermedierea financiară derulată de mari bănci și prin declinul intrărilor de capital. Creșterea creditării a încetinit puternic, la fel ca schimburile comerciale cu țările uniunii monetare, și avansul PIB.

Față de 2008, contagiunea riscului din zona euro s-a menținut, însă, mai redusă, iar Fondul estimează un avans de 2% pentru regiune în acest an, urmat de o accelerare la 2,6% anul următor, în mare parte ca urmare a îmbunătățirii situației la nivelul întregii Europe.

În regiune, Ungaria (-1%), Croația (-1,1%), Serbia (-0,5%), Slovenia (-2,2%) și Cehia (-1%) vor înregistra contracție economică în acest an, potrivit FMI. PIB al Sloveniei va continua să scadă și anul următor, însă mai lent, cu 0,4%. Turcia (3%), Slovacia (2,6%) și Bulgaria (1%) vor înregistra creșteri în acest an.

Aceste țări vor avea anul următor o evoluție economică mai bună, cu o accelerare a creșterii, la 3,5% pentru Turcia, 2,8% pentru Slovacia, 2% în cazul Serbiei, 1,5% pentru Bulgaria, 1% Croația, respectiv 0,8% pentru Cehia și Ungaria.

România are în derulare, de la 31 martie 2011, un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,1 miliarde DST – drepturi speciale de tragere (3,5 miliarde euro), completat de o înțelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro, tranșele putând fi trase de autoritățile române doar dacă este necesar.

Board-ul FMI a aprobat, la sfârșitul lunii septembrie, cea de-a șasea revizuire a acordului preventiv cu România, disponibilizând a șaptea tranșă, în valoare de 430 milioane DST – drepturi speciale de tragere (513 milioane euro), din suma totală de 3,5 miliarde euro. Astfel, suma totală pusă la dispoziția României până în prezent de la începutul acordului cu FMI este de 3,2 miliarde euro.

În cursul lunii septembrie, România și Banca Mondială au încheiat un acord de împrumut în valoare de 1 miliard euro de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pe o perioadă de 12 ani, cu opțiunea de amânare a tragerii.

Prognoza pentru creșterea economiei mondiale, înrăutățită

Eșecul liderilor din Statele Unite și Europa de a-și rezolva problemele fiscale amenință o recuperare a economiei mondiale deja lentă și aflată în dificultate, a avertizat Fondul Monetar Internațional (FMI), potrivit Financial Times.

Fondul a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei mondiale în anul următor și a oferit argumente criticilor austerității, afirmând că guvernele au subestimat sistematic impactul creșterilor de taxe și reducerilor de cheltuieli asupra avansului economic.

Instituția internațională se așteaptă acum ca economia să crească cu 3,6% anul următor, după ce în iulie anticipa 3,9%. Această prognoză presupune, însă, că Statele Unite va lua măsuri pentru a împiedica un proces automat de renunțare la reduceri de taxe și de introduceri de tăieri ale cheltuielilor, în timp ce în zona euro statele vor urma planul Băncii Centrale Europene privind achiziția de obligațiuni și se vor angaja la reforme economice și integrare mai strânsă.

„O problemă cheie este dacă economia mondială lovește un nou val de turbulențe într-o recuperare despre care se anticipa că va fi lentă și dificilă sau dacă actuala încetinire are o componentă de durată mai lungă. Răspunsul depinde de capacitatea liderilor din SUA și Europa de a face față provocărilor economice pe termen scurt”, se arată în raportul Prognoza Economică Mondială a FMI.

Incertitudinile economice vor continua să afecteze activitatea atât în economiile emergente cât și în cele avansate, afirmă Fondul, care rămâne, însă, mai optimist în privința Chinei.

Estimările de creștere economică pentru China au fost înrăutățite cu câte 0,2 puncte procentuale pentru acest an și pentru 2013, la 7,8%, respectiv 8,2%.

Potrivit Fondului, noi analize arată că presupunerile guvernelor privind impactul consolidării fiscale asupra creșterii au fost prea optimiste, iar reducerile vor avea un impact mai puternic asupra PIB decât au luat în calcul estimările economice ale acestora.

Dovezi din 28 de țări arată că multiplicatorii fiscali, folosiți de guverne pentru a evalua efectul reducerilor de cheltuieli asupra creșterii, au subestimat impactul asupra economiei, afirmă FMI.

„Multiplicatorii folosiți la generarea prognozelor de creștere au fost sistematic prea reduși încă de la începutul marii recesiuni”, arată FMI. Un multiplicator mai mic indică un impact mai redus al consolidării fiscale.

Analiza a influențat politicile recomandate de Fond pentru țările cu programe FMI, a indicat economistul șef al Fondului, Olivier Blanchard. Oficialul a citat relaxarea recentă, de către Troika creditorilor externi, a țintelor de deficit bugetar pentru Portugalia.

Potrivit FMI, documente transmise Fondului sugerează că guvernele au folosit multiplicatori fiscali de circa 0,5 pentru a calcula impactul măsurilor de austeritate. Un multiplicator de 0,5 înseamnă că fiecare dolar tăiat din cheltuielile publice scade activitatea economică cu 0,5 dolari.

„Rezultatele noastre au indicat că multiplicatorii au fost, de fapt, în zona 0,9-1,7 de la marea recesiune”, potrivit FMI.

Multiplicatorii fiscali sunt mult mai mari, întrucât impactul reducerilor de cheltuieli nu a putut fi compensat de o politică monetară mai relaxată.

„Suntem într-o perioadă în care multe țări se află într-o capcană a lichidității, iar politica monetară este mult mai constrânsă decât în perioade normale”, a spus economistul șef.

Pentru zona euro, FMI a înrăutățit prognoza economică de la creștere de 0,3% anul acesta la contracție de 0,4%, iar anul următor de la un avans de 0,7%, anticipat în iulie, la 0,2%.

O recuperare anul următor va necesita controlul crizei fiscale și progrese către o integrare fiscală și bancară în uniunea monetară.

Dacă liderii europeni nu vor face aceste progrese, perspectivele vor fi mult mai slabe, economii solide ca Germania urmând să intre în recesiune, în timp ce țările cu situație mai slabă, precum Italia și Spania, vor consemna contracție de până la 7%.

Fondul se așteaptă ca șapte din cele 17 state din zona euro să înregistreze contracție în acest an și șase anul următor.

Economia Italiei se va contracta cu 2,3% anul acesta și cu 0,7% anul următor, față de prognozele pentru contracție de 1,9% și 0,3% din iulie. Pentru Spania, Fondul a menținut estimarea de contracție de 1,5% pentru anul acesta și a înrăutățit-o pe cea pentru anul următor, de la 0,6% la 1,3%.

FMI estimează pentru Grecia cele mai mari scăderi economice, de 6% în acest an și de 4% anul următor.