ALEGERI SUA 2012. Dosarul complet al cursei pentru Casa Albă. Cum arată America lui Barack Obama și America lui Mitt Romney

Campania electorală din Statele Unite ajunge, joi dimineața (ora României), în punctul culminant: prima confruntare față în față a doi candidați complet diferiți, care susțin că reprezintă două viziuni distincte despre cum ar trebui condusă America, președintele Barack Obama (democrat, candidat pentru vicepreședinte Joe Biden) și fostul guvernator al statului Massachusetts, Mitt Romney (republican, candidat pentru vicepreșdinte Paul Ryan). Dezbaterea televizată, care va dura 90 de minute și va avea loc în Denver, Colorado, se va axa mai ales pe problemele economice, leitimotivul acestei campanii.

Barack Obama începe șirul de trei dezbateri prezidențiale în calitate de favorit al zilei de 6 noiembrie, atât în ceea ce privește votul popular, cât și în ceea ce privește numărul de electori, creștere care a început după Convenția Democrată din 4-6 septembrie și după apariția unei înregistrări cu camera ascunsă de la un eveniment de strângere de fonduri, în care Mitt Romney insultă 47% dintre americani, pentru că nu plătesc impozit pe venit și sunt „dependenți” de stat.

SURSA: Fivethirtyeight.com

Cu toate că, în ultimele decenii, dezbaterile nu au reușit să influențeze decisiv rezultatul alegerilor (tabel statistic AICI – Fivethirtyeight.com), sunt un eveniment deosebit de important pentru ambii candidați, a declarat pentru gândul John Head, scriitor și jurnalist independent din statul american Georgia.

„Dezbaterile ar putea juca un rol important. Există pericol aici pentru ambii candidați, dar mai ales pentru Romney. Dezbaterile erau oricum mai importante pentru el, deoarece trebuia să demonstreze că este egalul lui Obama. Acum, trebuie să fie mult mai agresiv, să riște mai mult. Cu aceasta vine și posibilitatea de a face o greșeală care să îi distrugă campania”, a comentat Head, fost secretar de presă al lui Maynard Jackson, primul primar afro-american dintr-un oraș sudist important (Atlanta).

Bernard Gwertzman, fostul redactor-șef al diviziei online a New York Times, a subliniat, într-un interviu pentru gândul, că dezbaterile sunt șansa candidaților de a stârni entuziasm în rândul electoratului, entuziasm care a lipsit pe parcursul acestei campanii. „Cred că dezbaterile vor fi importante pentru că vor scoate în evidență diferențele reale (dintre candidați, n.red.) și vor dezvălui și puțin din personalitatea lor”, a explicat Gwertzman, actualmente consulting editor la Council on Foreign Relation, cel mai important think tank de politică externă din Statele Unite. CITEȘTE INTERVIUL CU EXPERTUL AMERICAN ȘI AFLĂ CARE ESTE MARELE NEAJUNS AL ACESTEI CAMPANII ELECTORALE

În zilele premergătoare dezbaterii, republicanii și democrații s-au străduit, ridicol de mult pe alocuri, să scadă așteptările privind candidatul lor și să laude calitățile contracandidatului, tocmai pentru ca, orice ar face omul susținut de ei, să pară că a câștigat dezbaterea.

Cum funcționează sistemul electoral american

Pentru a înțelege jocul electoral american, trebuie privit și sistemul electoral în sine, pe baza căruia sunt construite toate strategiile de campanie. Alegerile prezidențiale americane, cel mai urmărit eveniment electoral din lume, au loc o dată la patru ani și sunt precedate de o lungă campanie pentru alegerile primare. De obicei, președinții în exercițiu, cum este acum cazul lui Obama, primesc automat nominalizarea partidului lor pentru a candida.

În cazul partidului de opoziție, se organizează alegeri primare în fiecare stat. Există două sisteme: alegeri directe sau de tip caucus, acestea din urmă fiind întâlniri în care membrii de partid votează un candidat. În 2012, republicanii au organizat alegeri primare de la începutul lunii ianuarie și până la sfârșitul lunii iunie. Miza alegerilor primare este strângerea a minimum 1.144 de delegați, jumătate plus unu din total.

Cea mai importantă zi a primarelor este Super Tuesday sau Super Marți (6 martie), zi în care au fost puse în joc zece state și peste 400 de delegați. AFLĂ MAI MULTE DESPRE ALEGERILE PRIMARE AMERICANE ȘI SUPER TUESDAY

După convențiile ambelor partide, deci când sunt oficializate candidaturile, începe campania prezidențială propriu-zisă, care se va încheia odată cu votul din 6 noiembrie.

Cu toate acestea, votul începe cu mult înaintea acestei zile, grație sistemului de votare prin corespondență și de early voting (votare timpurie)i. AFLĂ MAI MULTE DESPRE MIZA ACESTOR TIPURI DE VOTARE, EXPLICATĂ PENTRU GÂNDUL DE JURNALISTUL AMERICAN JOHN HEAD

De departe cea mai importantă trăsătură a sistemului electoral american este că alegerile prezidențiale nu sunt câștigate prin vot popular, așa cum se întâmplă, de exemplu, în România.

La alegerile prezidențiale din 6 noiembrie, Barack Obama și Mitt Romney trebuie să strângă 270 de electori, echivalentul delegaților de la alegerile primare. Fiecărui stat îi corespunde un anumit număr de electori, motiv pentru care candidații își construiesc toată campania nu pentru a câștiga cele mai multe voturi la nivel național, ci pentru a câștiga statele – nu orice state, ci statele-cheie. Pe scurt, rezultatul alegerilor depinde de câteva state în care candidații chiar se luptă pentru voturi. În toate celelalte, oamenii sunt deciși deja dacă votează cu politicianul democrat sau cu cel republican.

„Statele-cheie sunt cele care mai pot fi convinse. Anul acesta, aproximativ 12 state sunt considerate state-cheie. Cei mai mulți observatori consideră că cele mai importante state în acest moment sunt Florida, Ohio, Virginia, Wisconsin, Carolina de Nord, Colorado și Iowa”, a explicat pentru gândul John Head. „Problema lui Mitt Romney este că trebuie să le câștige pe mai toate, pentru că, în momentul de față, sondajele sugerează că Obama conduce în toate aceste state”, a adăugat jurnalistul american.

Din acest motiv, un american poate deveni președinte chiar dacă, la nivel național, nu a primit majoritatea voturilor din partea populației, dar are cei 270 de electori, cum a fost și cazul lui George W. Bush, în 2000.

Cât costă un mandat de președinte

Din cauza sistemului electoral, candidații la președinția SUA trebuie să își construiască, practic, 50 de campanii diferite, adaptate la contextul și miza fiecărui stat, un efort care devine tot mai scump la fiecare patru ani.

Până în 6 noiembrie, campania pentru alegerile prezidențiale și legislative din Statele Unite va fi costat 6 miliarde de dolari, potrivit unei analize a Center for Responsive Politics. O mare parte din această sumă acoperă reclama negativă televizată, spoturile electorale al căror singur scop a ajuns să fie atacarea contracandidatului, fără a mai respecta niciun fel de date factuale.

Câți bani au fost cheltuiți pe publicitatea electorală televizată și care este ponderea publicității negative // SURSA: Washington Post

Cum costurile deveneau tot mai mari, a venit și o „inovație” în materie de finanțare electorală: Super PACs (Super Political Action Committees), comitete independente în care se pot dona cantități nelimitate de bani, inclusiv de la anonimi. Membrii Curții Supreme a Statelor Unite au decis în 21 ianuarie 2010, că, în baza Primului Amendament la Constituția SUA, guvernul nu le poate interzice corporațiilor sau sindicatelor să fie implicate financiar în procesul electoral, iar pe această decizie se fundamentează SUPER PACs. AFLĂ MAI MULTE DESPRE SUPER PACS; AFLĂ CINE SUNT PRINCIPALII FINANȚATORI AI LUI BARACK OBAMA ȘI MITT ROMNEY

Până în prezent, Barack Obama a strâns 779 de milioane de dolari, din care a cheltuit 612 milioane, în timp ce Mitt Romney a adunat 784 de milioane de dolari și a cheltuit 534, potrivit datelor Federal Election Commission.

„Adevărata influență a banilor în această campanie nu s-a făcut simțită deocamdată. Așa ceva se va întâmpla abia în ultimele săptămâni, când majoritatea banilor va ajunge în reclame negative și în eforturile echipelor de campanie de a-i face pe oameni să meargă la vot. Aceasta din urmă este, de fapt, cheia alegerilor. Nu contează cât de mulți oameni vor ca tu să fii președinte. Ce contează cu adevărat este câți te votează să devii președinte”, a subliniat pentru gândul jurnalistul John Head, cu referire la rolul prezenței la vot.

În ciuda banilor „vărsați” în această campanie, niciunul dintre candidați nu a reușit să stârnească prea mult entuziasm personal, crede fostul redactor-șef de la New York Times, Bernard Gwertzman. „Marea diferență (între această campanie și celelalte, n.red.) este că nu există, în realitate, nimic captivant acum. În 2008, era Obama, un personaj nou, era și Sarah Palin, care a reușit, pentru o vreme, să își entuziasmeze susținătorii. Este posibil ca, acum, publicul să fie atât de preocupat de problemele economice, încât „fețele noi” să nu mai fie de ajuns”, a declarat pentru gândul reputatul analist american.

Sondaje vs. observatori

După o campanie în care Mitt Romney s-a apropiat neașteptat de mult de Obama în sondajele privind votul popular, republicanul a scăzut dramatic în toate sondajele. Scăderea a început imediat după apariția casetei de la strângerea de fonduri și după o Convenție Republicană mult mai slabă comparativ cu cea a democraților. În zilele de dinaintea primei dezbateri, Romney a început să recâștige din terenul pierdut și să mai urce în sondaje.

Potrivit celui mai recent sondaj Gallup (25 septembrie-1 octombrie), Obama este creditat cu 50% din intenția de vot, în timp ce Romney are 44%. Un sondaj NBC News-Wall Street Journal publicat în 2 octombrie indică 49% din intenția de vot pentru Obama și 46% pentru Romney.

La capitolul electori, calculele Huffington Post sugerează că Obama ar avea deja peste cele 270 de voturi de care are nevoie pentru a câștiga un nou mandat:

SURSA: Huffington Post

„Înregistrarea de la strângerea de fonduri a fost un dezastru pentru Romney. În sondajele de opinie făcute după apariția înregistrării, aproximativ 30% dintre alegători au afirmat că această casetă îi face mai puțin dispuși să îl voteze pe Romney. Desigur, Romney nu își permite să piardă niciun fel de alegător. A fost în urma lui Obama în cea mai mare parte a campaniei. Acum, trebuie să muncească și mai mult și să îl ajungă din urmă”, a declarat pentru gândul John Head.

Cum Romney este cel mai bogat candidat la președinția SUA, democrații au încercat de-a lungul campaniei să îi creeze o imagine de om incapabil să înțeleagă problemele oamenilor de rând, iar caseta în care critică jumătate de țară pentru că s-a învățat să „depindă” de stat nu a făcut decât să întărească această imagine.

„Există și alte probleme majore pe care le implică această casetă. În primul rând, aceasta este doar cea mai recentă greșeală dintr-un șir de pași greșiți și erori ale campaniei Romney. Toate acestea dau impresia unei organizații conduse prost. Oamenii se vor întreba cum poate el conduce o țară dacă dacă nu își poate ține sub control propria campanie?”, a subliniat jurnalistul american.

Mai mult, caseta a distras atenția de la economie, singurul subiect despre care Romney vrea să vorbească, pentru că aici îl poate ataca cel mai ușor pe Obama.

„Romney are probleme, dar cursa nu s-a terminat. Noi, americanii, tindem să avem memorie scurtă. Romney încă mizează pe contextul economic. Dacă situația economică a țării se înrăutățește, are șanse serioase să câștige. Dacă lucrurile rămân aproximativ la fel, îi va fi mult mai greu, dar nu imposibil, să câștige. Dacă economia se îmbunătățește neașteptat, Obama va câștiga la o distanță mare”, este pronosticul lui John Head.

Trei personaje au fost deosebit de importante pentru a strânge voturi pentru candidați. Este vorba despre soțiile prezidențiabililor, Ann Romney și Michelle Obama, și fostul președinte Bill Clinton, care l-a ajutat foarte mult pe Obama în această campanie, se crede pentru a „cumpăra” susținere pentru Hillary Clinton, despre care se crede că va candida la președinție în 2016. AFLĂ MAI MULTE DESPRE ROLUL SOȚIILOR CANDIDAȚILOR; AFLĂ MAI MULTE DESPRE ROLUL LUI BILL CLINTON

Radiografia promisiunilor electorale

Economia, subiectul care va predomina și la dezbaterile prezidențiale, a fost și principala temă a campaniei electorale din SUA. Republicanii spun că vor conduce un guvern cât mai slab cu putință, vor coborî impozitele, mai ales pentru corporații și vor lăsa piața cât mai liberă. Democrații, pe de altă parte, susțin cp vor un guvern pe măsura nevoilor țării.

De asemenea, Barack Obama va păstra The Patient Protection and Affordable Care Act, cunoscută drept „Obamacare”, o lege prin care 32 de milioane de americani primesc asigurare de sănătate. Cu toate că, în timp ce era guvernator al statului Massachusetts, Mitt Romney a introdus o lege foarte asemănătoare cu „Obamacare”, când a intrat în cursa electorală din 2012, republicanul a promis că va abroga legea lui Barack Obama. Ulterior, candidatul a dat asigurări că sunt și părți din reforma lui Obama pe care le va păstra. În cele din urmă, Romney a ajuns să penduleze constant între aceste două poziții opuse, fie și la interval de câteva minute.

Politica externă este și ea foarte importantă, miza fiind relația cu Israelul, care vrea sprijinul SUA pentru a ataca instalațiile nucleare iraniene. Mitt Romney, bun prieten cu Benjamin Netanyahu, este mult mai înclinat să susțină o astfel de manevră militar, în timp ce Barack Obama pledează pentru diplomație și sancțiuni economice. AFLĂ MAI MULTE DESPRE POZIȚIA CELOR DOI CANDIDAȚI PE PRINCIPALELE TEME ALE ACESTEI CAMPANII

Se schimbă ambasadorul la București

Fie că este vorba despre politici economice, apărare, imigrație, sănătate, relația cu UE, Iran, Israel sau China, toate aceste teme sunt de interes pentru lumea întreagă. Mitt Romney, spre exemplu, nu este de acord ca americanii să ajute băncile europene. Barack Obama, pe de altă parte, crede că, dacă nu ajută zona euro, economia americană va avea de suferit. Iată un punct de interes inclusiv pentru români.

Un alt exemplu: planurile celor doi candidați la președinția SUA în privința retragerii din Afganistan sunt deosebit de importante și pentru noi, care mai avem aproximativ 1.800 de militari în acest teatru de operație. De asemenea, Mitt Romney este mult mai vehement când vine vorba despre o acțiune militară împotriva Iranului și ar sprijini Israelul dacă ar decide să pornească un război împotriva țării lui Ahmadinejad. De cealaltă parte, Obama încă mizează pe diplomație. Un război cu Iranul, însă, interesează orice țară din lumea dezvoltată.

Mai mult, conform cutumei, după aceste alegeri, se schimbă toți ambasadorii americani, ceea ce înseamnă că și Mark Gitenstein va pleca în curând de la București, urmând ca președintele SUA din mandatul 2013-2017 să trimită un alt reprezentant în România.